| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
MEDII GEOGRAFICE
TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA
Mediul geografic
reprezintă un macrosistem alcătuit din mai multe componente (relief, apă,
aer, sol, vieţuitoare, inclusiv omul cu activităţile sale) între care s-au
statornicit relaţii multiple de natură spaţială, temporală, cauzală,
evolutivă şi care se oferă observaţiei prin peisaje.
I. MEDIILE DIN ZONA TEMPERATĂ
Se întind în latitudine între
400 şi 600, în zona temperată, având o mare
dezvoltare în continentele din emisfera nordică. În cadrul lor se includ
câmpii, dealuri, podişuri, dar şi importante lanţuri de munţi, ce
determină o varietate mare de medii. Clima este
caracterizată prin existenţa celor patru anotimpuri, cu o variabilitate accentuată a vremii. Se caracterizează prin anotimpuri distincte, cu ierni friguroase
şi veri calde.
Există trei tipuri de medii:
temperat-oceanic, temperat-continental şi mediteranean.
Mediul temperat – oceanic 
Mediul temperat-oceanic se află în
spaţiile continentale vecine oceanelor, la latitudini de 40–550 C, având
o dezvoltare mai mare în regiunile de câmpie şi de dealuri (în Europa de
Vest) şi mai restrânsă în dreptul lanţurilor de munţi (Cordilieri, Anzi)
care constituie bariere în calea maselor de aer aduse de circulaţia vestică.
În Europa şi în America, clima blândă cu veri răcoroase şi ierni
plăcute (circa 800 –
1.000 mm/an precipitaţii) asigură, pe de o parte, o vegetaţie bogată, cu
păduri de foioase, iar pe de altă parte, soluri fertile. În estul Asiei,
climatul este dependent de circulaţia maselor de aer dinspre ocean, care vara
dau precipitaţii bogate, şi dinspre interiorul continentului, iarna (uscate
şi reci).
Scurgerea apelor râurilor se
caracterizează prin debite mari în sezonul cu precipitaţii (iarna şi
primăvara în Europa, vara în Asia de Vest) şi debite mici în celelalte.
Precipitaţii mari se produc pe unele insule
sau pe continente, unde, sezonier, circulaţia maselor de aer este tot dinspre
ocean, de exemplu: arhipelagul Hawaii, vestul S.U.A., la 45–600
C , America de Sud la latitudini de 40–500
C.
Clima temperat-oceanică este caracteristică părţii vestice a continentelor din zona temperată (Europa de Vest – Marea Britanie, V. Franţei, V.
Spaniei, Polonia, S.U.A., Chile, Noua Zeelandă),
unde sunt predominante masele de aer umed, oceanic,
din vest. Iernile sunt blânde, iar verile
răcoroase. Temperaturile medii anuale au valori de
10–150 C, iar cantităţile medii
precipitaţii sunt în jur de 1.000 mm/an şi cresc spre latitudinile mari, unde se înregistrează şi căderi mai abundente
de zăpadă în sezonul rece.
Solurile zonei temperat-oceanice s-au
dezvoltat în condiţiile unei umidităţi moderate şi sub pădure. Mai
importante sunt: luvisolurile, formate sub păduri de foioase, păduri de
amestec şi pajişti; argiluvisolurile, dezvoltate sub păduri de foioase (fag,
stejar), de culoare brun-roşcată sau brună; podzolurile corespund unui
climat umed şi răcoros şi se dezvoltă sub pădurile de conifere( în Marea
Britanie). Aceste soluri sunt deficitare în calciu, potasiu şi magneziu şi
sunt în general acide. Nu sunt deosebit de
productive d.p.d.v. agricol.
Acolo unde relieful o permite, terenurile
agricole  sunt folosite  pentru culturi şi creşterea animalelor.
Pădurile de foioase cu frunze căzătoare sunt caracteristice zonei climatice
temperat-oceanică şi de tranziţie spre climatul continental şi au o
extindere mai mare în emisfera nordică – Europa de Vest şi Centrală, estul
Americii de Nord, estul Asiei. În emisfera sudică ocupă spaţii mai
restrânse, în sudul Americii de Sud şi în Noua Zeelandă. În sezonul rece,
arborii îşi pierd frunzele şi sunt reprezentaţi de fag, gorun, stejar,
arţar, tei, ulm, carpen, frasin, iar arbuştii, mai răspândiţi sunt cornul,
sângerul şi lemnul câinesc. 
Fauna acestor păduri este formată din
cerb, căprioară, mistreţ, lup, vulpe, urs brun şi jder.
Aici mediile naturale ale câmpiilor şi
dealurilor au fost în transformate în medii de culturi agricole, portuare,
industriale, de aşezări de diferite tipuri.
În cea mai mare parte pădurile de foioase
au fost defrişate, locul lor fiind luat de plantaţii, pajişti şi terenuri
agricole.
În munţi, activităţile turistice, căile
de comunicaţie şi aşezările (de exemplu în Franţa, Scoţia, S.U.A.,
Canada, etc.) introduc o notă de antropizare, dar aceasta este subordonată
menţinerii echilibrelor naturale. Se adaugă multe teritorii supuse ocrotirii
sub formă de rezervaţii şi parcuri.
Mediul temperat
– continental
Se desfăşoară în părţile centrale ale
continentelor, la distanţe mai mari în raport cu oceanele, fiind de cele mai
multe ori încadrate de sisteme de munţi înalţi (Carpaţi, Caucaz, Himalaya,
cele din Extremul Orient, etc), care împiedică pătrunderea maselor de aer
oceanic. Astfel de medii se găsesc în Bulgaria, Iugoslavia, N. Croaţiei, N.
Italiei, Elveţia, Cehia, Austria, S. Germaniei, apoi în America de Nord
(podişurile din centrul S.U.A. şi al Canadei) şi America de Sud (Argentina).
Climatul se caracterizează prin frecvenţa maselor de aer continental, polare
şi arctice, precipitaţii puţine (sub 500 mm/an) şi o accentuare a secetei
către sectoarele centrale ale continentelor sau în cele care sunt încadrate
de munţi înalţi.
Precipitaţiile cad în orice lună, dar
valorile mai mari sunt la finele primăverii şi vara; toamna şi iarna sunt
secetoase. Râurile au un regim neregulat, îngheaţă în timpul iernii, pot
produce inundaţii primăvara din cauza topirii zăpezilor, iar vara debitele
scad din cauza secetei sau cresc datorită ploilor torenţiale.
Clima temperat-continentală este caracterizată prin veri călduroase şi uscate şi
prin ierni extrem de reci.
Datorită încălzirii puternice a uscatului, verile
sunt foarte călduroase, cu temperaturi medii lunare
de 15–200 C, iar iernile sunt reci, cu
tem­peraturi medii lunare
sub 00 C. Cantităţile medii de precipitaţii au
valori reduse, fiind cuprinse între 300 şi 500
mm/an.
Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce
se formează pe loess şi corespund unui climat uscat şi cald; cernoziomuri
care sunt soluri fertile, formate pe loess, într-un climat secetos şi sunt
situate la suprafaţa solului fiind bogate în humus.
Ca vegetaţie avem stepele alcătuite din
ierburi.   Aceste
formaţiuni se află în partea de est a Europei
(pustă în Ungaria, bărăgan în România, stepă în Rusia), partea
centrală a Asiei, în America de Nord, unde sunt nu­mite prerii,
şi în America de Sud,
unde sunt cunoscute sub numele de pampas.        Aceste regiuni constituind cele mai însemnate zone cu cereale de pe Glob.
Limita vestică a stepei din Europa trece
prin sud-estul ţării noastre. Trecerea dintre
pădurile de foioase şi stepă se realizează prin intermediul unei fâşii de tranziţie,
numită silvostepă, în
care ierburile stepei alternează cu pâlcuri de
copaci.
Fauna cuprinde
iepuri, popândăi, hârciogi şi diferite păsări,
ca potârnichea, prepeliţa. 
Condiţiile climatice mai blânde au
favorizat dezvoltarea de aşezări, multe înşirate de-a lungul unor drumuri
transcontinentale (Transsiberianul în Eurasia sau magistralele din Canada).
Unele modificări ale condiţiilor de mediu
se produc mai întâi prin exploatările intense de masă lemnoasă,
combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafeţelor cu păşuni
şi unele terenuri agricole. Acestea sunt concentrate în sud, unde alături de
areale de mediu antropizat există şi parcuri naţionale.
Mediul
temperat-excesiv
Mediul temperat-excesiv se află în
interiorul continentelor cuprinzând China de Vest, deşerturile din Asia Centrală (Kara
Kum, Kâzâl-Kum), Mongolia şi Marele Bazin din
S.U.A.
Doar în lungul râurilor mai
impor­tante şi în
depresiunile unde pânza freatică se află la adâncimi reduse vegetaţia este mai bogată, aici dezvoltându-se aşezări şi diverse culturi agricole.
Climatul arid are ierni reci cu temperaturi
negative, veri lungi, calde şi uscate, între care
sunt intervale scurte cu precipitaţii reduse (sub
100 mm/an).
Cuprinde o vegetaţie de tip ierbos, în
care domină gramineele, la care se adaugă
leguminoase, compozite, umbelifere etc.
Ca urmare, perioada vegetativă durează
1-2 luni (martie-mai), când se dezvoltă un număr
restrâns de plante xerofite (rogoz, ierburi
ţepoase, saxaulul alb şi negru) cu adaptări numeroase.
În peisaj se impun câm­purile de nisip cu dune ce au
dimensiuni foarte mari, microdepresiunile cu
eflorescenţe saline, culmile deluroase sau montane
cu versanţi dezgoliţi sau cu ierburi şi numeroase
văi seci.
Această asociaţie vegetală poartă
denumiri diferite: stepă Euro­pa
şi Asia, prerie în
America de Nord, pampas în America de Sud, veld în sudul Africii, tussock
în Noua Zeelandă. Există însă anumite
diferenţe între acestea. De exemplu, în prerii
predomină ierburile înalte, iar în pampas asociaţia ierboasă este
presărată cu tufişuri. Fa­una este mai puţin bogată decât
cea forestieră, dominând rozătoa­rele, la care se adaugă erbivore, carnivore, specii de
păsări.
Ţinuturile din mediul temperat-excesiv au
constituit din vechi timpuri marile terenuri
de păşunat ale
lumii.       
Cele mai importante oraşe se află în lungul văilor cu scurgere
permanentă, dar şi la contactul deşerturilor cu munţii, unde există izvoare bogate ca debit.
Mediul
mediteranean
Mediul
mediteranean este legat de bazinul Mării
Mediterane, dar acesta se mai află şi...



Curs valutar
Euro4,4197
Dolarul american3,5094
Lira Sterlina5,6145
Gramul de aur136,1406
Leul moldovenesc0,2353
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.