| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Teorii ale emotiilor

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
TEORII ALE
EMOTIILOR
       
       La
începutul acestei lucrări voi defini emoţiile, si voi prezenta câteva
generalitati ale emoţiilor, după care voi continua cu expunerea teoriilor
acestora.
       Una
dintre funcţiile importante controlate sau mediate de măduva spinării este
reprezentata de stările emoţionale, care apar frecvent ca efect al satisfacerii sau manifestării
unor tendinţe biologice.
       Emoţiile se definesc ca stări afective, de scurta durata, care
traduc un specific al relaţiilor mele cu un obiect sau o situaţie, deci au un
caracter situaţional (Andrei Cosmovici). Emoţiile pot fi declanşate de o
împrejurare reala sau de una imaginara (gândul ca politia poate fi pe urmele
sala sperie tâlharul care are banii furaţi in geamantan). Intensitatea lor e foarte variata: poate fi vaga,
mijlocie, dar si foarte mare , zguduind întregul organism.
       Atât
in vorbirea curenta , cat si in lucrările de specialitate psihologica,
emoţiile sunt frecvent identificate cu sentimentele , cum ar fi iubirea si ura
(dar sunt multe feluri de iubire: de tata , de soţ , de prieten , dragoste de
munca, de patrie etc. după cum exista si variate obiecte ale urii: fata de un
rival , de un duşman , hot, secta, o ideologie etc). Întorcându-ne la marii
filozfi care au analizat afectivitatea , constatam o asemenea lipsa de
diferenţiere. Astfel, Rene Descartes, in lucrarea sa Les passions de l’ame (Pasiunile
Sufletului) descrie 40 de „pasiuni”, printre care
figurează , pe lângă emoţii , sentimente , dorinţe si chiar trăsături de
caracter. Dar marele filosof francez considera ca toate isi au originea in
numai 6 pasiuni primitive: mirarea, iubirea,ura,dorinta,bucuria si tristeţea.
Toate celelalte n-ar fi decât varietati ale acestora sau rezultatul unor
combinări ale lor. Cum se vede 3 din pasiunile fundamentale sunt
emotii,doua-sentimente,iar una,dorinta, constituie o denumire generica in care
pot figura nenumărate aspiratii.1
       Emoţiile se asociază in cupluri
contradictorii (bucurie-tristeţe, manie-relaxare,
admiratie-dispret, simpatie-antipatie ), imprimând polaritatea caracteristica
vieţii afective. De aici si dihotomia clasica : emoţii stenice care sporesc activitatea,
măresc forţa si energia persoanei, si emoţii
astenice , care diminuiaza energia si
activismul persoanei. Aceasta polaritate rezulta din
corespondenta, respectiv discordanta dintre nevoile, convingerile ,
obisnuintele individului si situaţiile sau evenimentele vieţii. 2
a)Teoria intelectualista
       Teoria intelectualista a fost elaborata la începutul secolului trecut si aparţine lui Herbart si Nahlowski. Ei
erau adeptii unei psihologii asociationiste, care dadea o mare importanta
reprezentarilor si asocierilor . Acesti filosofui au explicat emotiile prin
dinamica reprezentarilor. O stare afectiva ar lua
nastere din interactiunea imaginilor. De exemplu, acordul dintre reprezentari
produce bucurie, in timp ce conflictul dintre ele genereazaa tristetea.
Trairile afective odata aparute dau nastere  unei serii de modificari
organice. Astfel, vestea mortii unui bun prieten imi aduce imaginea lui in
minte, care imi evoca numeroase amintiri fericite , petreceri,glume,discutii,
dar acestea sunt stavilite de noua reprezentare a trupului sau neansufletit,
imobil si rece.Ciocnirea lor brutala constituie ceea ce noi presimtim ca fiind
o adanca tristete,durere.
       Conceptia intelectualista era unilaterala si simplista facand
emotia reductibila la actul de cunoastere.
b)Teorii fiziologice periferice
       Teoria fiziologica periferica e legata si ea de doua nume: William
James si Carl Lange; intre ei au fost unele deosebiri , dar James , cunoscut
filosof este acela care a contribuit la raspandirea punctului sau de vedere-o
viziune paradoxala. Potrivit versiunii clasice, succesiunea cauzala in
determinismul emotiei ar fi: stimulul(
situaţia)→perceptia
situatiei→emotia→expresia emoţiilor (mimica,modificari fiziologice). William James
rastoarna aceasta ordine si propune alta: stimul→perceptia stimulului→expresia emotionala→emotia. Noi rationam gresit ,
spunea el. Consideram ca, vazand ursul in padure, ma sperii si atunci devin
palid, mi se zbarleste parul, tremur , etc . De fapt ordinea ar fi inversa: vad
ursul, incep sa tremur, palesc etc ,si constiinta acestor modificari
fiziologice este ceea ce numesc eu frica. Deci perceptia atrage după sine modificarile fiziologice. Iar constiinta acestora
constituie ceea ce eu numesc emotie. Nu fiindca sunt trist plang , ci invers,
fiindca plang ma simt trist.
       Aceasta conceptie a lui James isi are radacina intr-o intamplare
din copilarie.Un veterinar se ocupa de un cal bolnav.La un moment dat ,
sectionand o artera a tasnit un suvoi de sange. James, care asista, a lesinat
fara sa fi avut timp de reflexiune.
       Fiziologic,succesiunea evenimentelor apare astfel: stimulul
(S)→perceperea
stimulului(PS)→excitatia reflexa a organelor interne si a musculaturii striate
(EO)→perceptia
reactiilor viscerale si somatice→emotia (E). Sursa emoţiilor o constituie
– după James – excitatiile , semnalele provenite de
la viscere, muschi, etc, reflectarea in creier ca senzatii. Trairea emotionala
nu ar fi decat o reverberatie a viscerelor, o cenestezie somatica,o colectie de
semnale interoceptive.3
       Teoria lui James – Lange are meritul de a fi subliniat importanta modificarilor
fiziologice – mai ales in
cazul emotiilor-soc (afectelor), care fusese neglijate de teoriile
intelectualioste, incolo sunt multe argumente impotriva punctului lor de
vedere. Mai intai fiziologic, inregistrand precis diferitele transformari
fiziologice produse in emotii, n-au reusit sa stabileasca un profil absolut
specific pentru fiecare emotie, intrucat, asa cum am vazut , exista manifestari
care apar in 2-3 emotii distincte, apoi chjiar aceeasi emotie se poate
exterioriza in moduri diferite, aproape contrarii.
       Apoi,
intensitatea unei trairi afective nu e deloc proportionala cu cea a
exteriorizarilor si a manifestarilor corporale.De pilda la o inmormantare o
ruda plange, se vaieta,se framanta, dar peste cateva ore o gasim intr-un
restaurant glumind si razand cu prietenii.pe cand o alta persoana care sta mai
mult imobila si nu spune nimic, este influjentata de aceasta pierdere luni de
zile,ceea ce se observa din modul ei de comportare, din tristetea prezenta,
prin felul ei de a gandi si privi viata. E clar ca ea a fost mai puternic
afectata de acest deces , insa manifestarile ei exterioare, ca si
modificarile  fiziologice au fost mult mai slabe decat in primul
caz.
       La
intrebarea „Ce este primar „ si  „Ce este secundar in emotie”, se
raspunde: Primar este evenimentul neurovegetativ, iar secundar este trairea
emotionala. In consecinta, emotia apare ca un simplu epifenomen, un fapt
subiectiv fara eficienta.Ea ar avea doar functia de a dubla , pe planul
constiintei , o stare organica , fiind proiectia simpla a acesteia. In sens mai
larg , constiinta ar fi un simplu dispozitiv de inregistrare a datelor intero -
si proprioceptive furnizate de periferia organismului. Teoria lui James a fost
numita periferica , intrucat
reduce continutul emotional la senzatii de ordin periferic si in acelasi timp,
fiziologica, pentru ca
reactiile fiziologice apar ca fiind determinate in constituirea semnificatiei
afective constiente.
       Totusi , incidentul relatat de James(lesinul provocat de vederea
sangelui) ne atrage atentia ca uneori o reactie emotiva poate fi in relatie cu
un instinct.Puiii de cimpanzeu se sperie foarte tare vazand un sarpe, inainte
de a avea vreo experienta legata de aceasta varietate. Tot asa un copil de
numai cateva luni se sperie tare, daca te faci a-l scapa din brate, fara sa fii
cazut vreodata.In asemenea cazuri, In adevar, simpla perceptie declanseaza o
emotie , inaintea oricarei interpretari. Dar astfel de situatii sunt foarte
rare, cel putin la om.
       Aproximativ in acelasi timp – deceniul ultim al secolului trecut
medicul filozof danez Lange reducea emotia la modificarile vasomotorii , adica
la ceea ce simte individul ca efect al dilatarii si constrictiei vaselor
sanguine , a modificarii afluxului sanguin in organe. Daca la James, emotia era
cauzata de feed-back-ul modificarilor organice (somatice si vegetative)
– fiind trairea subiectiva
a acestor modificari –
la  C. Lange acest feed_back era doar vascular , vasomotor. Oricum emotia
este redusa la perceptia schimbarilor corporale („Schimbarile corporale sunt
emotii”-spunea Lange).
       Aceasta teorie a fost infirmata de fapte .
       Experiente- facute pe animale – de separarea creierului , de viscere
, au aratat ca reactiile  emoţionale nu se
suprima.In consecinta, emotia nu poate fi redusa la constiinta reactiilor
viscerale si glandulare perifcerice.De asemenea ea nu poate si redusa la
constiinta expresiilor motorii (mimica , gesturi). Dovada sunt faptele din
clinica: bolnavii parkinsonieni , care au pierdut capacitatea de expresie
mimica , pastreaza viata emotiva nuantata.Tot asa si bolnavii zisi
pseudobulbari , atuinsi de ras si plans spasmodic, se constata usor rasul fara
bucurie si lacrimile fara tristete.
       Aceleasi date fiziologice arata ca modificarile viscerale au o
aparitie si o evolutie destul de lenta pentru a putea fi considerate sursa de
emotie. S-a verificat apoi ca producerea artificiala a unor modificari
viscerale tipice...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.