| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Tema copilariei in opera lui Creanga

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Tema copilariei in opera lui
Creanga
          Ion Creangă
face parte din cea mai importantă generaţie de scriitori a  literaturii
române , generaţia marilor clasici , alături de Titu Maiorescu ,mentorul ei
, Mihai Eminescu , Ion Luca Caragiale şi Ioan Slavici
.
          ,, Amintiri
din copilărie ’’ scrise
de Ion Creangă înseamnă pentru toată lumea o temă , copilăria , un
personaj , Nică a lui Ştefan a Petrei Ciubotariul , un spaţiu para- diziac ,
satul Humuleşti . Familia , şcoala , prietenii , şotiile reprezintă
universul copi- lăriei lui Nică despre care poate vorbi orice elev . Toată
lumea a citit ,, Amintirile ’’. Dar lectura unei cărţi se poate face de mai multe ori din
diferite motive : fie pentru că ne-a plăcut foarte mult ceea ce am citit ,
fie pentru că ne propunem să descoperim lu- cruri noi .
           Una
dintre temele întâlnite în ,, Amintiri ’’ este şi cea a copilărie , jocului
şi joaca , şi semnificaţiile ei . Această temă este evidenţiată cel mai
bine prin limbajul folosit de autor, prin tehnica narativă care-l face mereu
pe cititor să-şi continue opera , stârnindu-i curiozitatea şi umorul în
universul humuleştean care reprezintă familia , bucuriile , jocurile ,
fericirea , o existenţă într-o colectivitate prietenoasă , o viaţă sub
semnul tradiţiei care presupune şi sărbătoare , dar şi muncă .
           ,, Nu
ştiu alţii cum sunt , dar eu , când mă gândesc la locul naşterii mele ,
la casa părintească din Humuleşti , la stâlpul hornului unde lega mama o
şfară cu moto-cei la capăt , de crăpau mâţele jucându-se cu ei , la
prichiciul vetrei cel humuit , de care mă ţineam când începusem a merge
copăcel , la cuptiorul pe care mă ascundeam , când ne jucam noi , băieţii
, de-a mijoarca , şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul
copilăresc , parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie ! Şi , Doamne ,
frumos era pe atunci , căci şi părinţii , şi fraţii , şi surorile îmi
erau sănătoşi , şi casa ni era în- destulată , şi copiii şi copilele
megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi , şi toate îmi mergeau
după plac , fără leac de supărare , de parcă era toată lumea a
mea !’’
           
Pornind de la acest citat care marchează debutul capitolului II  şi care
este cel mai reprezentativ citat al lui Creangă din  ,, Amintiri
’’ acesta ne prezintă pe
scurt a micul univers al său cu toţi cei care făceau parte din el când
toate erau frumoase şi toţi erau sănătoşi , când era el copil şi ca la
oricare copil viaţa este frumoasă in anii cei dintâi ai vieţii .
           
Crengă îşi povesteşte propria copilăriei prin personajul Nică . În
,,Amintirile ’’ lui
Creangă nu este nimic individual , cu caracter de confesiune ori de jurnal ,
ci este simbolizat destinul oricărui copil de a face bucuria şi supărarea
părinţilor şi de a o lua şi el cu încetul pe acelaşi drum pe care l-au
luat şi-l vor lua toţi . Aşadar autorul pre-  zintă copilăria
copilului universal . 
           
Nică ,  fiu al lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă
merge la şcoală de cu toamnă , începându-şi învăţarea de carte în
1846 având între opt şi zece ani . Şcoala care o frecventa Nică era
facută de părintele Ioan , era defapt o chilie făcută la poarta bisericii ,
destul de încăpătoare , ştiind că avea patruzeci de ucenici . Lui Nică
nu-i prea plăcea şcoala . Oricât de hazliu ni se pare azi ca cineva să
ştie să citească şi să nu poată scrie, acest lucru mulţumită metodului
, era atunci cu
putinţă.               
David Creangă , tatăl Smarandei Creangă şi bunicul lui Nică citea
,,Vieţile Sfinţilor ’’
însă socotelile şi le făcea cu răbojul .
Şi Smaranda învăţase să citească , dar de scris desigur că nu scria .
Materiei fundamentale a cititului la trătaji şi ceaslov se adăugau câteva
materii secundare , cântarea la strană , mersul cu Ajunul şi cu Boboteaza .
Orariul nu era unul strict .
Părintele şi bădiţa Vasile cam lipseau din clasă , şi copiii intrau în
cimitirul de lângă biserică , unde , cu ajutorul ceaslovului unsuros ,
striveau muşte şi bondari . Cercetarea progresului se făcea prin pocitanii
.În fiece zi a săptă- mânii se schimba o tăbliţă pe băţ , iar
sâmbăta , un şcolar mai mare , un monitor , îi procitea pe ceilalţi ,
adică îi punea să spună lecţia şi însemna greşelile .
           Ca
mijloace de educaţie morală se foloseau ,, calul bălan ’’, ,, Sfântul Nicolai’’ şi colacii . Când şcolarii se
purtau rău , părintele îi punea să încalece pe un fel de ban- că ,
poreclită ,, calul bălan ’’ , şi-i corecta cu ,, Sfântul Nicolai ’’ , un bici de curele fă-  cut
de moş Fotea , cojocarul satului : colacii de la biserică slujeau drept
premii şi îndemn la silinţă . Creangă pe care-l numeau atunci Nică ,
ieşi într-o bună zi ,prin mai, afară din clasă şi fugi de-a dreptul
acasă , unde notifică părinţilor hotărârea lui de a nu mai merge la
şcoală . Firea lui Creangă se dezvăluie aşadar încă din copilărie .
Născut în zodia Peştilor – ca să ne exprimăm în termenii astrologici care plăceau atât
lui Goethe – era plin de
contradicţii . Va fi sfios si violent , simţitor şi nepăsător ,
încăpă-ţânat în urmărirea scopurilor sale , dar voind mai multe lucruri
deodată , afemeiat încă din copilărie , întreprinzător , agresiv .
Copilul aşa de sfios , care , numai din ambiţia de a nu călări pe calul
bălan fuge de la şcoală , va arunca potcapul , furios la întâia
observaţie a superiorilor . Creangă este încă din copilărie leneş şi
totuşi doritor de a învăţa carte , stăruitor încet , în tihnă .
Tată-său îl crede o ,, tigoare de băiat ’’ , şi Creangă insuşi
mărturiseşte că , pus să facă vreo treabă , o cam rărea de pe-acasă .
Părintele Ioan caută să îmblânzească pe băiat cu făgăduieli de a-i da
mai târziu pe Smărăndiţa , de a-l lăsa în locul lui la biserică .
Fugarul mulţumit se întoarce în clasă . Acum Crengă începe să se dea şi
la scris şi să ajute şi pe preot în biserică , ţinând isonul şi
cădelniţând .
           
Popa Ioan continuă să împărtăşească ciracilor
săi , în chip neoficial , spe-cialităţile sale . Având nevoie de un
adevărat dascăl şi neputăndu-se găsi alt învăţător
decăt bădiţa Vasile care e dus la oaste ,
părintele îl pune ca învăţător , spre a nu se pierde anul , pe dascălul
Iordache de la aceeaşi biserică , dar mai bătrân . Acesta a-
vea obiceiul să mai bea şi venea
câteodată la ore duhnind a vin şi în cazul în care ele-
vii nu înţelegeau o slovă acesta îi
ridica de urechi până în vârful nuielei şi îi croia
cu biciul de curele al lui moş Fotea .
Prinzând repede scârbă pe oricine îl lua cu rău ,
Nică începe să rărească dusul la
şcoală , până ce , venind vara şi holera , cursul ciuntit al dascălului
Iordache ia sfârşit . Morţii încep să se-ndesească în sat şi Ionică le
cântă pe pârleaz cum ştia el mai bine şi cu un umor ascuns :
       ,, Chiţigaie , gaie , ce ai în tigaie ?
                         
Papa puilor duc în valea socilor ,
                         
Ferice de gangur , că şede într-un vârf de soc
,
                         
Şi se roagă rugului , şi se-nchină cucului :
                         
Nici pentru mine , nici pentru tine ;
                         
Ci pentru budihacea de la groapă ,
                         
Să-i dai vacă de vacă şi doi boi să tacă … ’’
            
Lacom la mâncare , vine încarcat cu covrigi şi altele de pe la pomul
morţilor.
Ca să-l ferească de molipsire , părinţii
îl trimit la stână în dumbrava Agapiei , unde aveau oile . Holera
– aşa crede Creangă
– îl prinde însă chiar
acolo peste noapte . O
sete cumplită îl chinuie , şi el se
vaietă zadarnic , fiindcă ciobanii , adânci la somn ,
sforăie şi se-ntorc în neştire . A doua
zi este anunţat tatăl său care vine să-şi ia odras-
la cu căruţa . Îl duce şi-l lasă în
îngrijirea lui moş Vasile Ţandură şi încă a altuia ,
doctorii empirici ai satului , care-l freacă
cu oţet de leuştean şi-l înfaşă într-o
pânzătu-        ră unsă cu seu cald
amestecat cu ceară din fagure . Tratamentul are un efect negândit şi a doua
zi bolnavul se scoală teafăr şi merge şi la scăldat .
              
Urmărind traseul scurt , dar bogat în peripeţii , al lui Nică observăm că
co-
pilul universal care ni-l prezintă Creangă
a trecut deja printr-o serie de încercări  care
mai de care , însă
acesta ştie să le depăşească prin această atitudine pe care o are ,
adică atitudinea unui copil lipsit de griji pe care le suportă părinţii
acestuia , în timp ce lui îi arde de pozne şi de glume pe seama morţilor .
              
Smaranda doreşte cu orice preţ ca băiatul să-şi continue şcoala . Îl
trimite
la să-şi continuie studiile la Broşteni
prin David Creangă care-l va sprijini financiar . David îl duce pe Nică
împreună cu Dumitru fiul său la Broşteni . Drumul nu este lipsit de
peripeţii dar în cele din urmă ajung şi la Broşteni unde David îi lasă
în gazdă la una Irinuca , pe cheltuiala lui . Casa era căţărată sub munte
, pe malul stâng al Bistriţei , şi era o cocioabă mai veche decât altele .
Gazda , Irinuca avea bărbat şi după cum spune Nică o fată lungană şi
slută ,, de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă ’’ . Ajuns pentru prima dată la
şcoală Nică vede că noii şcolari aveau plete , cum purtau şi gos- podarii
, şi profesorul , igienist , pune un băiat să-i tundă . Ionică şi Dumitru
încep să plângă de frica sluţirii , deoarece operaţia se face cu
foarfecele , şi...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.