| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Stanica Ratiu

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
G. Călinescu: Enigma
Otiliei
Stănică Raţiu
- caracterizare -
Stănică Raţiu-caracterizare –
1                                                          
               
                             
George Călinescu: Enigma
Otiliei
Stănică Raţiu este personaj care se agită
mult, care vorbeşte mult şi care, prin faptele sale, prin gândurile exprimate se
înscrie în lungul şir al ariviştilor. Îşi găseşte filaţiuni cu Dinu
Păturică, cu Tănase Scatiu şi cu Lică Trubadurul. Dar este, în acelaşi
timp şi tipul demagogului, alături de Nae Caţavencu al lui I. L.
Caragiale.
Parvenitismul lui este de o factură nouă,
aşa cum şi societatea în care evoluează este cu totul diferită de cea din
secolul trecut, trăind într-o lume unde „Zeul la care se închină toţi
este banul” (Balzac).
Stănică Raţiu este soţul Olimpiei, fiica
mai mare a Aglaei, sora lui Costache Giurgiuveanu. Este avocat, dar fără
clienţi şi este dornic de a se îmbogăţi. Ca şi pentru Aglae, pentru
Stănică banii reprezintă totul. Căsătoria lui cu Olimpia nu are loc,
pentru că Simion, tatăl Olimpiei, nu vrea să-i lase acesteia casa promisă
ca zestre.
Personajul are ţinuta îngrijită, e un om
în pas cu moda şi degajă multă hotărâre. „Era roşu la faţă, fără
să fie propriu-zis gras, de o sănătate agresivă, constrastând cu părul
mare şi negru, foarte creţ şi cu mustaţă în chip de muscă. Un guler tare
şi înalt ţinea o cravată înfoiată ca o lavalieră. Venise îmbrăcat
într-un costum de soie-écrue deschis şi Felix fusese izbit, de la început, de lărgimea
hainei şi de ridicula dimensiune a canotierei de paie, care abia îi cuprindea
părul”.
Ceea ce nuanţează autorul în cazul lui
Stănică este vocea. Când intră în casa lui Costache, „Stănică vorbea
sonor, rotund, cu gest artistic şi declamator”.
Stănică provine dintr-o familie foarte
numeroasă. Astfel, puţina avere pe care a avut-o s-a risipit împărţindu-se
între rude. Stănică este astfel hotărât să recapete prin indiferent ce
mijloc banii care să-i asigure traiul.
Arma lui secretă este arma cuvintelor.
Plasate cu dibăcie, cuvinetele lui, urmate de înclinări semnificative din
cap, de gesturi ale mâinii sau semne făcute cu ochiul se transformă în
adevărate săgeţi otravite.
Stănică seamănă cu moş Costache în
unele privinţe. El împrumută bani de la toţi, chiar şi de la tanti Marina.
Auricăi îi spune că viaţa e un „lung martiriu”, iar Aglaei îi spune
că trebuie să-i redea Olimpiei libertatea devreme ce nu-şi poate găsi un
loc potrivit lui în societate.
Stănică este cel mai vorbăreţ personaj al
operei, dar asta nu-l împiedecă să întreprindă acţiuni pur raţionale
calculate premergător. De Olimpia s-a legat sperând că va avea o situaţie
materială sigură, dar nu are pentru ea nici unul dintre nobilele sentimente trâmbiţate cu diferite
ocazii. O cultivă pe Georgeta, întreţinuta unui general, o prostituată
influentă.
Dotat cu o locvacitate desăvârşită, ţine
discursuri despre morală, religie, societate, despre familie în care vede un
fundament al societăţii. Ov. Cromălniceanu în consideră „Un Caţavencu
al ideii de paternitate”. „<> e
<<ţărişoara>> lui Stănică, şi nouă din zece vorbe
ale sale se întorc la ea”.
Impostor, volubil, grosolan, trivial,
demagog, patetic şi năucitor de locvace, Stănică „are geniu”, adoptă
maniere distinse cu Aglae, pe Aurica „o ia în braţe şi o sărută
viguros”. Bun cunoscător de oameni, exercită asupra interlocutorului o
influenţă puternică, are o capacitate de adaptabilitate fantastică, este un
actor talentat, jucând cu fiecare alt rol, în funcţie de interes. În timpul
bolii lui Costache Giurgiuveanu, Stănică îi povesteşte despre decesele unor
persoane, „cu o viteză satanică”, înspăimântându-l pe
bătrân.
În cursul bolii lui moş Costache, Stănică
are o singură preocupare: găsirea banilor. Profită de ocazia ivită şi de
conjuctura favorabilă şi îi fură banii lui moş Costache sub ochii plinin de groază ai
bătrânului care are un subit şoc şi moare: „ba-banii,
pungaşule”. După ce a
ascuns cu grijă banii, o părăseşte pe Olimpia fără remuşcări şi se
căsătoreşte cu Georgeta, ţintind parvenirea economică şi chiar
politică.
Îşi face firmă de avocatură, patronează
tripouri şi cercuri de morfinomani şi este propulsat de noul său statut
social în viaţa politică, devenind o personalitate remarcabilă a acestei
societăţi în care nu contează mijloacele de parvenire, ci numai banii,
averea, bogăţia.
Personajul este un actor desăvârşit. Îşi
interpretează propria existenţă ca şi când s-ar afla pe o veşnică
scenă.
Dintre toate personajele romanului este
singurul care reuşeşte. Victoria e motivată: Stănică e un geniu al
răului.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.