| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Semiologie

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Semiologie
Sindromul de insuficienta
coronariana
Farcas (Dontu) Livia-Cristina
An I- asistent medical de farmacie
Definitie:
Sindromul intermediar ( insuficienta coronariana
acuta,  preinfarct, iminenta de infarct, microinfarct, sindrom
intermediar) este o forma de trecere de la angina pectorala la infarct, o stare
anginoasa mai grava decat angina pectorala de efort, la care lipsesc semnele
necrozei miocardice, dar care se poate transforma in infarct
miocardic.
       Se manifesta sub mai multe Forme clinice, dar caracteristice sunt
doua: un vechi anginos la care durerile devin mai frecvente crize dureroase
subintrante - aparand dupa eforturi din ce in ce mai mici sau chiar in repaus;
durerile nu au un motiv aparent, sunt mai intense si mai prelungite, cedeaza
mai greu sau deloc la repaus si la nitroglicerina. Alteori, este vorba despre
un prim acces de angor, de durata si intensitate mare, dar fara semne ECG si
biologice. in general, durerea are caracterul, sediul si iradierile durerii
anginoase, dar dureaza mai mult de 20 de minute.
       Pulsul si tensiunea arteriala sunt normale sau crescute in criza,
tulburarile de ritm sunt rare, bolnavul este afebril. Semnele de laborator
(V.S.H., leucocitoza, fibrinogenul, enzimele) sunt nemodificate, rareori
discret crescute, dar rapid reversibile. Diagnosticul de certitudine se pune
prin ECG.
       Nu toate formele evolueaza spre infarct. Cauza principala este
aterosc leroza coronariana.
Simptomatologie
Manifestari functionale. In unele cazuri I.C.(insuficienta coronariana) este bine
tolerata. Alteori apar tulburari subiective. Printre acestea mai frecvente sunt
senzatiile de pulsatii puternice, de batai violente ale vaselor gatului (mai
accentuate in pozitia de decubit dorsal), senzatii de “pulsatii in gat” ca
urmare a pulsatiilor luetei. Datorita variatiilor de presiune din vasele
cerebrale mai pot aparea ameteli la schimbarea de pozitie, cefalee pulsatila,
zgomote in urechi. Aparitia dispneei de
efort exprima instalarea decompensarii ventriculului
stang. Angina de piept se
poate asocia cu I.C.
Semne clinice.
Semne cardiace. La
inspectie, socul varfului apare uneori amplu, intins pe o suprafata mai mare.
La palpare, socul apexian poate fi gasit mai jos (spatiul al VI-lea sau chiar
al VII-lea spatiu intercostal stang). Senzatia perceputa de mana care palpeaza
socul varfului, asemanatoare unei mingi de consistenta crescuta care loveste in
fiecare sistola suprafata palmara a mainii, poarta denumirea de soc “en
dôme” (descris de Bard). Prezenta unui soc globulos exprima o marire de
volum a ventriculului stang.
Auscultatia pune in evidenta elementul
esential pentru recunoasterea I.A., si anume suflul
diastolic. Sediul in care acesta se percepe cu
maximum de intensitate este situat in treimea superioara a sternului sau
marginea stanga a acestuia in dreptul cartilajului III intercostal. Suflul
diastolic este mai intens la inceputul diastolei. Suflul de I.A. are un timbru
dulce aspirativ: iradiaza pe marginea stanga a sternului, in jos; uneori
coboara pe marginea dreapta a acestuia. In cazurile in care suflul diastolic se
percepe cu dificultate, este recomandabil ca bolnavul sa fie ridicat in pozitia
sezanda sau in ortostatism, cu trunchiul aplecat inainte. Uneori, suflul
diastolic poate fi piolant sau muzical, aspect intalnit in I.A. ateromatoasa,
in I.A. cu endocardita bacteriana sau in cea traumatica. Existenta unui
suflu sistolic de
intensitate moderata, aspru, cu iradiere catre clavicula, poate fi urmarea
cresterii vitezei de ejectie ventriculara, realizand o stenoza aortica
functionala.
Mai frecventa este uruitura (suflul) presistolica de la
varf, descrisa de Flint, care traduce o stenoza mitrala functionala determinata
de impingerea valvulei mitrale de catre unda sanguina de refluare.
Prezenta unui clacment mezosistolic (zgomot sec, scurt)
produs de distensia aortica intrerupta brusc semnifica de asemenea o I.C.
importanta.
Semne periferice.
In I.C. se poate constat o paloare a fetei prin vasoconstrictie reflexa (daca
se elimina o anemie din cadrul unei endocardite bacteriene).
Hiperpulsatilitatea arteriala - se constata batai ample, zvacnitoare, ale carotidelor,
constituind “dansul arterial”. Miscarea capului in ritmul batailor
arteriale poarta denumirea de “semnul Musset”. Pulsul carotidian exagerat
poate fi transmis amigdalelor, aparand astfel “pulsul amigdalian”. Se mai
pot intalni “pulsul luetei”, hipusul pupilar (mioza in sistola si midiraza
in diastola), pulsul exagerat al arterelor retiniene la examenul oftalmoscopic.
Orice artera vizibila poate fi hiperpulsatila. La palpare, pulsul arterial este amplu, zvacnitor si
depresibil (pulsul Corrigan). Daca se cuprinde cu podul palmei fata anterioara
a antebratului, se percep bataile puternice arteriale (“semnul mansetei”
sau “semnul ciocanului de apa”). Pulsul
capilar se poate evidentia la nivelul dermului
subunghial fie prin comprimarea usoara a marginii unghiei, fie prin frecarea
pielii fruntii pana la aparitia unei zone eritematoase. Semnul consta in
alternanta dintre culoarea rosie si paloarea pielii, ritmata de pulsul
arterial.
Puls “celer et altus”.
Cel mai important semn periferic este
cresterea presiuni diferentiale, realizata prin scaderea presiunii diastolice si, intr-o oarecare
masura, prin cresterea presiunii sistolice.
La auscultatia arterei femurale, exercitand
o usoara presiune cu pavilionul stetoscopului se aude un dublu suflu –
sistolic si diastolic (descris de Duroziez)
– datorit velocitatii
crescute a undei sanguine, cu schimbarea directiei in sistola si
diastola.
Dublul ton (descris
de Traube) consta in perceperea a doua zgomote – unul sistolic si altul diastolic,
mai slab – daca se
ausculta artera femurala, fara sa se exercite presiune.
In I.C. se mai pot constata semnele
caracteristice ale insuficientei cardiace stangi sau globale.
Angina pectorala
Definitie:
angina pectorala de efort este o forma clinica a
cardiopatiei ische­mice,
caracterizata prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care
apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea
cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (nitroglicerina, nitrit de
amil).
Etiopatogenie:
principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza
coronariana, care se manifesta sub forma de stenozari sau obliterari
coronariene si zone de necroza si fibroza miocardica difuza. Valvulopatiile
aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezinta
cauze mult mai rare. Fiziopatologie: angina pectorala este expresia unei
insuficiciente coronariene acute, datorita dezechilibrului brusc, aparut la
efort, intre nevoile miocardului (mai ales in O,) si posibilitatile arterelor
coronare. In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor
miocardului, putand creste la efort de 8 - 10 ori. Angina pectorala apare pe
fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita coronarelor
stenozate.Conditiile declansatoare - efort,
emotii etc. - impun miocardului un efort supli­mentar, deci necesitati suplimentare
de O2, dar circulatia
coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul.
Apar astfel o ischemie miocardica acuta, o insuficienta coronariana acuta, cu
acumularea unor produse de catabolism (acid lactic, piru vie etc.) care excita
terminatiile nervoase locale si produc impulsul dureros (criza de angina).
Simptome: simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv,
???ca o gheara, arsura sau sufocare"; si este insotita uneori de anxietate
(sentiment de teama, teama de moarte iminenta), este variabila - de la jena sau
disconfort la dureri atroce. Sediul este reprezentat de regiunea retrosternala
mijlocie si inferioara si de regiunea precordiala, pe care bolnavii o arata cu
una sau ambele palme. Iradiaza in umarul si membrul toracic stang, de-a lungul
marginii interne, pana la ultimele doua degete, uneori catre mana dreapta sau
bilateral, spre gat, mandibule, arcada dentara, omoplat. Iradierile nu sunt
obligatorii. Importante sunt iradierile in regiunea cervicala anterioara si
mandibula sau in ambele membre superioare, durata este de 1 - 3 , rar 10 - 15 ,
iar frecventa crizelor este variabila. Durerea apare in anumite conditii: abuz
de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emotii, mese
copioase, frig sau vant etc. Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de
Nitroglicerina (1 - 2 rar 3 , test de diferentiere).Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii, transpiratii,
paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.
Examenul fizic
nu evidentiaza deseori nimic. Alteori apar semnele
bolii de ba­za:
ateroscleroza (sufluri, insuficienta cardiaca, aritmii, artere rigide).
Electrocar­diograma
precizeaza diagnosticul. Coronarografia este o alta metoda de diagnostic.
Forme clinice:
angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu
crize tipice, dar fara un factor declansator, se datoreaza unei crize
tahicardice, hipertensive, unei intricari coronaro-digestive, stari
psiho-nevrotice sau anunta un infarct; angorul de
decubit, insoteste fenomenele insuficientei acute a
ventriculului stang si apare tot in conditii de crestere a muncii inimii
(contact cu asternutul rece, tahicardii, hipertiroidism etc); angorul intricat, cu modalitati atipice
de declansare, iradiere, durata, aspect al durerii,...



Curs valutar
Euro4,4166
Dolarul american3,4793
Lira Sterlina5,5822
Gramul de aur139,4524
Leul moldovenesc0,2380
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.