| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Religia etruscilor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
RELIGIA ETRUSCILOR
       Religia etruscilor, cel putin in secole mai indepartate, se
aseamana in mod izbitor cu religia egiptenilor si inca si mai mult cu alte
sisteme teologige ale religiilor orientale. Religia lor este o religie
eclectica, care a luat de la toate celelalte ceea ce a fost mai bun sau mai
potrivit pentru mentalitatea poporului careia i-a fost destinata.Din religiile
tipic orientale a luat aspectul sever, imperios, fatalist, caracterul
impenetrabil al ritualurilor lor pline de misticism si simbolism. Din Grecia a
importat mitologia, diviziunea ierarhica a divinitatilor, subdiviziunea zeilor,
divinitatile minore, semizeii. De la greci si-a imsusit fantezia episoadelor
mitice, uneori istorice, ca epopeea homerica, neglijand in schimb asdpectul
viu, plastic, plin de fantezie, propriu religiei eline si acel spirit vesel
care se exprima adesea prin canturi poetice, prin mituri si chiar prin
satire.Religia etrusca era reglementata de absolutismul teocratic, aservit
scopurilor nationale si politice si a fost impusa maselor ca expresie a
stapanirii absolute. Nu era deloc bazata, ca cea greaca, pe credinta spontana,
uneori neconformista, acceptata de intregul popor fara sa fie impusa, sub
indemnul natural al bunului simt si al logicii, sentimente atat de inradacinate
in poporul grec liber. Maretia religiei grecesti se reducea la intrecerea
dintre cetati, care dintre ele sa aiba templul lui Zeus sau al Athenei cel mai
bogat, cel mai mare, cel mai fastuos, cel mai perfect din punct de vedere
artistic. Chiar si zeii erau impartiti in doua factiuni invrajbite una
impotriva celeilalte. Pe de o parte cei favorabili eroilor greci, pe de alta
parte dusmanii lor declarati. Fecunditatea imaginativa a grecilor ii indemna sa
nu poate concepe fenomene naturale decat animate de un spirit aproapr uman si
nici fenomenele spiritului decat incarnate in figuri umane. Animismul si
antropomorfismul au fost cele doua puternice impulsuri care i-au indemnat pe
greci sa-ai creeze miturile proprii si insasi mitologia era o expunere ordonata
a acestora.
       Etruscii nu au inventat nimic sau aproape nimic din religia lor, au
luat de la orientali rigiditatea, impenetrabilitatea ritualurilor, arta
divinatiilor, de la greci o buna parte din mitologie, in domeniul spiritual
(animismul) si in cel material (antropomorfismul religios).
       Natural, dogmele fideiste ale altor religii, atunci cand erau
acceptate, nu erau traduse in credintele religioase etrusce in
formaoriginala.
       Ele erau supuse unui proces de adaptare, de filtrare, care le
faceau potrivite regulilor foarte stricte DISCIPLINEI ETRUSCE. Este logic sa
gandim ca asemenea reguli religioase se dovadesc a fi fara nici un folos in
ceea ce priveste libertatea de gandire si de credinta a maselor.
       Titus Livius mentioneaza ce etruscii au fost un popor foarte
religios, alti autori, dupa o analiza mai exacta, au definit Etruria ca
GENITRIX ET MATER SUPERSTITIONIS. Chiar si printre cei antici religia etrusca
era faimoasa pentru misterele, miracolele sale, pentru pompa ceremonialului,
simbolismul rigid, pentru intransigenta sa in materie de credinta. Efectele
puterii sale teocratice au fost, in definitiv, salutare pentru politica sa. A
tinut supusii uniti prin legaturile aceleiasi credinte si daca nu in completa
armonie, cel putin in pace.
       In lipsa izvoarelor scrise, sistemul religios si mitologic etrusc
ne-a fost adus la cunostinta prin fragmentele autorilor latini si greci si in
parte ne-a fost revelat de elementele ilustrative din mormintele pictate, iar
intr-o masura de sculpturile de pe sarcofage, de pe urnele cinerare si in
special de inciziile de pe spatele oglinzilor de bronz.
       Din punct de vedere al continutului, cea mai mare parte a
sistemului mitologic etrusc deriva din sistemul mitologic grec arhaic. Cele
trei mari divinitati, ale caror temple erau prezente in toate cetatile, erau:
TINA sau TINIA, CUPRA, MENRVA sau MENERVA.
       TINIA era zeul suprem al etruscilor, analog cu Zeus al grecilor sau
cu Jupiter al romanilor.
       In centrul sistemului mitologic statea puterea divina prin
excelenta, care se adreseaza oamenilor prin tunet si coboare pe pamant prin
fulger. In iconografie este reprezentat cu fulgerul in mana si ca un barbat
sever, cu aspect impunator, barbos. Arare ori este reprezentat tanar si fara
barba.
       CUPRA corespunde zeitei Hera a grecilor sau Junonei a romanilor.
Era venerata in mod deosebit la Veii, Faleri, Perusia. Era numita si FERONIA,
THAMA sau THANA, ILITHIA sau LEUCOTEA si era reprezentata in mod
felurit.
       MENRVA corespunde lui Pallas Athena a grecilor sau Minervei a
latinilor, si chiar este foarte probabil ca numele dat acestei zeite de catre
romani deriva in mod direct din lmba etrusca. Mai era numita si NORTIA si
corespundea zeitei Fortuna a romanilor. Era reprezentata in armata, cu scutul
pe brat, cateodata inaripata si prin aceasta asemanatoare iconografiei grecesti
si latine.
       Zeul TINIA era asistat de 12 zei pe care latinii ii numeau DEI
CONSENTES sau COMPLICES. Ei sedeau in consiliu in jurul lui TINIA si erau
recunoscuti ca PENATII sai. Erau considerati cruzi si fara mila, locuiau in
ungherele cele mai ascunse alu cerului si se credea ca este un sacrilegiu sa-i
numesti.
       Inca si mai cruzi si puternici erau DEI IMPENETRABILI, numiti de
romani DII SUPERIORES, sau DII INVOLUTI, deoarece aveau o natura misterioasa.
Puteau sa actioneze fie ca zei, fie ca oameni si in fata vointei lor se pleca
chiar si TINIA. Singura reprezentare a acestor divinitati rste un desen luat de
pe o oglinda sau un basorelief care a fost pierdut, dupa care exista un desen
in arhivele Primariei din Viterbo.
       Latinii isi amintesc ca etruscii credeau in 9 zei, numiti
NOVENSILES, carora le era atribuita facultatea de a lansa fulgere. Fulgerele
erau de 11 feluri, astfel ca dupa locul de origine, dupa directie, dupa locul
de cadere augurii etrusci determinau provenienta lor divina.
       TINIA, ca zeu suprem, lansa trei feluri de fulgere, toti ceilalti
zei numai cate unul. Zeii NOVENSILES, in afara de TINIA, erau CUPRA, MENRVA,
SUMMANO, VEJOVIS sau VEDIUS, SETHLANS sau VULCAN, MARIS sau MARTE, SATRE sau
MANTUS sau SATURN, HERCLE sau HERCULE. In afara de NOVENSILES existau si alti
zei ca CERTUMNUS, BACHUS al romanilor, zeul vinului si al gradinilor. Mai era
numit si PHUPHLUNS, aliata sa era zeita VOLTUMNA, marea divinitate in al carei
templu se intruneau periodic statele etrusce confederate pentru a discuta
despre problemele lor si a alege pe PONTIFEX MAXIMUS.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.