| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Istoria milenara a sticlei III

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Istoria milenara a sticlei
III
Cea mai veche sticla este sticla vulcanica,
rezultata prin racirea rapida a lavei. Diferite obiecte ca varfuri de sulite,
topoare, oglinzi, se pastreaza in diferite muzee.
Cel mai vechi obiect din sticla propriu-zisa
se considera o amuleta albastra ce a fost gasita in Egipt si este datata in
anul 7000 i.e.n. In Egipt si Liban au fost descoperite perle din sticla vechi
de 5500-3400 ani.
Intr-o localitate din apropierea Bagdadului
s-a gasit un cilindru din sticla albastru-deschis, fara incluziuni sau defecte,
datata la circa 2700 ani i.e.n. Calitatea deosebita a sticlei atesta existenta
unei indelungate experiente si ca atare se presupune ca in Asia sticla era
cunoscuta inaintea Egiptului.
Se estimeaza ca producerea unor vase in
intregime din sticla a inceput cu 700 de ani i.e.n. Atunci modelul era
confectionat din argila nisipoasa care era inmuiat in topitura de sticla.
Sticla ce adera la model era incalzita in flacara pentru a se distribui uniform
si a se netezi. Dupa racire miezul era indepartat treptat.
Pe la inceputul erei noastre a fost descoperit
procedeul de fasonare a obiectelor din sticla goale in interior, prin suflare.
Se pare ca faptul a avut loc in Siria, dar mestesugul s-a raspandit repede in
tot Imperiul roman. Unele surse atribuite romanilor aceasta descoperire. Prin
anul 200 Alexandria (Egipt) era un important centru de productie a obiectelor
din sticla. Mestesugul a fost preluat de Roma, unde un sfert din locuitori
traiau de pe urma lui.
O alta dovada privin arta mestesugarilor
romani este asa zisa ,,vaza de Portland” gasita in sec. XVI langa  Roma,
in mormantul uni patrician. Sticla de baza este albastra iar peste ea este
depus un al doilea strat de sticla alb-laptoasa modelat artistic cu semne
mitologice in relief. Acest obiect a avut o soarta iesita din comun. Dupa ce
s-a pastrat intacta in mormantul in care s-a gasit, timp de 14 sec., a fost
cumparata de ducele de Portland si expusa apoi in British Museum din Londra.
Aici, in 1845, a fost sparta cu un baston de un visitator nebun. Vasul a fost
reconstituit din cioburi iar specialisti au executat 2 copii foarte
asemanatoare. Una din aceste copii este expusa si in prezent in
muzeu.
In secolele I-II e.n. prelucrarea sticlei s-a
dezvoltat si pe tarmurile portului Euxin. La Tomis in (actuala Constanta) au
fost gasite urmele unor cuptoare de topit sticla si la muzeul Arheologic
Constanta sunt expuse multe vase de sticla sin acea perioada, variate ca forma
si dimensiuni.
In aceasi perioada existau ateliere de
prelucrat sticla si in Germania, la Trier si Köln.
Prin anul 1000 au aparut asemenea cuptoare in
Boemia si in Polonia. Dar cea mai mare faima o aveau produsele de sticla din
Venetia. Aici au fost adusi mesterii iscusiti din Bizant si instalati pe
insula-fortareata Murano. Folosind nisip cuartos fin inbibat cu diferite saruri
aduse din cetatile feniciene Sidon (Liban), acesti mesteri au reusit sa obtina
produse ce nu aveau rival in lume.
La inceputul secolului I al erei noastre, un
mester roman a inventat teava de suflat sticla: o teava de fier lunga si
subtire, prevazuta la un capat cu o mica unflatura, iar la celalalt capat cu o
prelungire de lemn prin care se sufla aerul. La capatul tevii de fier se prinde
un ghem de sticla lichida si se sufla in teava. Se formeaza un balon de sticla
caruia inainte de a se raci i se poate da orece forma. Aproape 2000 de ani
toate obiectele de sticla s-au fabricat astfel.
Sticlarii romani faceau vase obisnuite din
sticla opaca, verzuie, dar si sticla incolora si slab transparenta din nisipuri
albe.
Sticla colorata era cunoscuta inca de egipteni
dar romanii au initiat o arta a sticlei colorate. Acum 1500 de ani in urma ei
stiau sa lucreze pocale parca taiate din pietre pretioase: smarald, safir,
opal, rubin; faceau flacoane asemanatoare ca forma si culoare cu lotusul,
curmalele, strugurii etc. Dar nici un asemenea obiect nu se putea compara cu
renumitele cupe murrhine, care erau mai scumpe ca aurul. Aceste cupe erau mici,
fara ornamente dar frumusetea lor se datora colritului viu si bogat. Peretii
murrhinei aveau o sclipire deosebita, aruncand parca lumini de curcubeu. Acest
efect se datora faptului ca, in sticla transparenta din care erau facute, erau
presarate graunte multicolore din sticla. Neron a platit pe o murhhina 70 de
talanti, suma cu care se puteau cumpara 300 de robi.
Foarte scumpe erau si cestile de sticla pentru
spalatul mainilor (trulla), vase folosite de meseni dupa fiecare fel de mancare
(nu se cunosteau tacamurile).
La fel de scumpe erau si diatretele, niste
pocale introduse in suporturi dantelate de sticla in forma de inele. Suportul
nu se lipea de pocal si nici nu se incalzea pre mult daca se beau lichide
fierbinti.
Pana in zilele noastre nu s-au pastrat decat
aproximativ zece diatrete, numai cateva intregi. Se presupune ca au fost facute
de un singur mesterartist, care a pastrat secretul artei sale.
Secole de-a randul Venetia a detinut monopolul
sticlei de buna calitate si prelucrate artistic. Dar pentru aceasta suprematie,
insul Murano era o adevarata inchisoare in care divulgarea secretelora sau
tentativa de evadare erau pedepsite cu moartea.
In secolele XIV-XVII apare in Europa numeroase
ateliere care produceau sticla ce incepea sa o concureze pe cea de
Murano.
Primul document scris despre sticla apare pe
cele peste 20 de tablite de argila arsa care constituiau biblioteca lui
Assurlanipal (circa 650 ani i.e.n.), gasite in micile cetati asiriene Ninive
(in Irak). Informatii interesante despre sticla a lasat in scriirele sale si
Pliniu cel Batran.
Prima ,,tehnologie”a sticlei apare in 1540
in lucrarea ,,Pirotehnia” scrisa se pare la Venetia de Vanaccio
Biringuccio.
Treptat, lucrarile despre sticla s-au inmultit
in ritm accelerat.
Cea dintai fabrica de sticla cunoscuta din
documente in tara noastra se afla langa Targoviste si apartinea lui Matei
Voivod (1650). In Moldova, Grigore Ghica a dat un hrisov pentru infiintarea
unei fabrici de sticla in satul Calugara din tinutul Romanului (1740).
Documentele scrise atesta si sexistenta unei fabrici de sticla din 1727 in
localitatea Belin din Crisana.
In secolul XIX s-au construit numeroase
fabrici de sticla dintre care unele functioneaza si astazi. Asa sunt fabricele
de la Poiana Codrului (Maramures) constituita in 1801, cea de la Tomesti
(Banat) din 1804, fabrica de la Avrig din 1830, Padurea Neagra 1840, Azuga 1880
si altele.
In anii 1921-1922 s-au constituit fabricile de
sticla de la Turda si Medias ce foloseau drept combustibil gazul metan.
Chimia
sticlelor
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu
si silicatii ai diferitelor metale. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu
rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La
temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare.
Nu au punct de topire definit. Prin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce
permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare,
laminare.
Sticlele se obtin, in general, prin topirea in
cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coart, piatra de var,
carbonat de sodiu (sau de potasiu) si materialele auxiliare.
Proprietatile fizice ale sticlelor sunt
determinate de compozitia lor. Sticla obisnuita, sticla de sodiu are compozitai
aproximativa 6SiO2·CaO·Na2O. Se
intrebuintiaza la fabricarea geamurilor si a ambalajelor de sticla.
Sticla de potasiu are compozitia 
6SiO2·CaO·K2O si este rezistenta la variatii de
temperatura. Se folosestela fabricarea vaselor de laborator.
Cristalul (sticla de plumb) este o sticla in
care sodiu si calciul au fost inlocuiti cu potasiu si plumb (6SiO2·PbO·K2O) si se caracaterizeaza prin proprietati
de refractie bune si densitate mare. Flintul si strasul contin un procent de
plumb mai mare ca cristalul. Flintul se foloseste pentru prisme si lentile
optice.
Prin adaugarea unor cantitati mici de
Al2O3 sau B2O3 se obtin sticle rezistente la variatii bruste de temperatura care
se folosesc la fabricarea vaselor de laborator (sticla Jena, Pirex sau Duran).
Au o rezistenta chimica mare si coeficient de dilatatie mic.
Compozitia chimica a unor
sticle mai cunoscute
Componentii
Sticla de
geam
(Scaieni)
Sticla de
butelii
(Sighisoara)
Sticla cristal
Stical de
laborator
Turingia
Sticla de
laborator Jena
(Ger.Glas.)
Sticla de laborator Pirex
Sticla Lindeman
Srical optica cron greu
Sticla optica flint
SiO2
B2O3
BeO
CaO
MgO
BaO
PbO
ZnO
Li2O
Na2O
K2O
Al2O3
Fe2O3
As2O3
%
71,5
-
-
7,9
3,6
-
-
-
-
15,6
-
1,20
0,20
-
%
72,4
-
-
9,3
1,l
-
-
-
-
15,3
-
1,79
0,2
-
%
55,5
-
-
-
-
-
30
-
-
-
14,5
-
-
-
%
66
-
-
8
4,5
-
-
-
-
11
3
7,5
-
-
%
76
16
-
0,2
-
-
-
-
-
5,4
0,6
1,7
-
-
%
81
12
-
0,5
-
-
-
-
-
4,5
-
2
-
-
%
-
64
15,3
-
-
-
-
-
20,7
-
-
-
-
-
%...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.