| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Gandirea si limbajul

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Gandirea si limbajul
Adesea in incercarile de a defini fiinta umana
se afirma ca este unica  fiinta dotata cu gandire si limbaj (“homo
cogitarius", "homo loguens").Cele doua fenomene psihice puse in discutie ( dar
nu numai ele, desigur), constituie din timpuri stravechi, emblema
omului,fiindui specifice si deosebindu-im astfel,radical,de celelalte
vietuitoare.
In cadrul SPU,interactiunea tuturor
elementelor sale  componente este o conditie obligatorie fara de care
activitatea umana, adaptarea la la medii,crearea de valori,etc,nici nu ar fi
posibila.Dintre toate aceste elemente ( fenomene psihice ), gandirea si
limbajul se afla intr-o stransa legatura,ele evoluand prin interconditionarea
pe tot parcursul ontogenezei.Mentionam insa ca desprinderea lor din contextul
SPU este in demers artificial ce poate fi realizat numai in scopul unei 
mai bune analize teoretice a raporturilor dintre ele,in realitate nici un
fenomen psihic nefiind izolat de toate celelalte.
Ingemanarea celor doua fenomene reiese mai
intai din apartenenta lor la ceea ce numim "intelect" ,acel ansamblu de elemente ala
SPU care permit cunoasterea prin detasarea de experienta nemijlocita si se
constituie treptat, in ontogeneza, prin interactiunea cu mediul
socio-cultural.
Gandirea este
procesul psihic cognitiv superior care prin intermediul operatiilor mintale (
analiza,sinteza,comparatia, abstractizarea,generalizarea ), reflecta insusirile
esentiale si relatiile dintre obiectele si fenomenele lumii,sub forma
notiunilor, propozitiilor (judecatilor si rationamentelor ) .
Notiunea,fiind
elementul de baza al gandirii, rezulta ca limbajul se evidentiaza chiar din
definitia acestui complex fenomen psihic,intrucat notiunea este tocmai
semnificatia cuvantului ca element constitutiv al limbajului si, deoarece
semnificatia cuvantului ca element constitutiv al limbajului si, deoarece
semnificatiile, intelesurile, sunt de natura ideala si nu pot exista
independent de un purtator material (cuvantul rostit, scris, citit ), apare ca
evidenta legatura dintre gandire si limbaj.
Limbajul  este
activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii,ori comunicarea (
transmitera de informatii ) presupune vehicularea unor semnificatii intr-un
"emitator" si un
"receptor", ceea ce nu se
poate realiza decat priun utilizarea unor "coduri" care sa permita,materializarea
acestor " mesaje" ,codurile
putand fi semnele (cuvintele) diferitelor limbi naturale sau limbajul
mimico-gesticular (specific surdo-mutilor), sau alfabetul Morse, etc. O alta
componenta esentiala a unui sistem de comunicare este conexiunea inversa ce are rolul de a regla
emisia mesajelor in functie de efectele produse.
Limbajul fiind "limba in actiune" sau limba
preluata ( interiorizata ) si utilizata de fiecare subiect uman (care o gaseste
la nastere gata constituita), inseamna ca limbajul preia si latura semantica a
limbii. Latura semantica a limbajului nu se suprapune insa integral pe cea a
limbii intrucat, pe de o parte, individul nu-si poate insusi toate
semnificatiile tuturor cuvintelor existente in lexicul unei limbi,iar pe de
alta parte,fiecare individ adauga semnificatiei principale aunui cuvant alte
sensuri secundare, strans legate de experienta sa personala. De
exemplu,cuvantul "matematica" semnifica "stiinta exacta a numerelor si a
relatiilor dintre ele "dar la aceasta semnificatie valabila pentru oricine se
asociaza trairi subiective ( predominant afectiv-motivationale) diferite 
in cazul unui elev premiant la olimpiada de matematica fata de un elev
corigent. Acestea sunt tocmai sensurile personale ale cuvantului
respectiv,rezultate din experientele specifice,unice,ale fiecarui elev in
legatura cu aceasta disciplina de studiu.
Este necesar a aminti de asemenea, ca
gandirea, ca proces logic, realizeaza legaturile intre diferite notiuni,
intrucat acestea nu pot exista separat ci in sisteme de notiuni de forma
piramidala in care notiunile aflate pe o treapta mai inalta cu un grad mai mare
de generalizare si abstractizare.De aceea gandirea lucreaza cu constructii mai
complexe, cum sunt judecatile si rationamentele; acestea trebuie sa se
materializeze in constructii lingvistice mai complexe decat cuvantul ,cum sunt
prropozitiile,frazele. Si asa cum in cadrul limbajului utilizarea vocabularului
unei limbi nu se poate face in absenta unor reguli gramaticale, tot asa , in
cadrul gandirii, utilizarea  notiunilor  un se poate face in afara
legilor logice care vizeaza  corectitudinea gandirii, adecvarea ei la
realitate. De aceea se vorbeste despre simetria si solidaritatea normelor
gramaticale si a celor logice.
Daca avem in vedere evolutia ontogenetica a
individului uman, este usor de observat ca gandirea si limbajul sunt intr-o
stransa unitate;copilul mic ce are un limbaj slab dezvoltat are o capacitate
redusa de gandire( intelegere si solutionare de probleme ); maturizarea psihica
a individului presupune un nivel  crescand al celor doua fenomene psihice
intrucat aceasta maturizare se realizeaza prin invatare, iar invatarea este
activitatea complexa ce solicita participarea intregului SPU si in mod special
a gandirii si limbajului ( cu toate formele sale: monologat,dialogat si
colocvial, scris si intern).Aceasta inseamna ca invatarea este in esenta
dobandirea capacitatilor operatorii in plan mental, operatiile luand nastere
prin interiorizare datorita limbajului, a actiunilor externe (dupa cum a
demonstrat Jean Piaget) .
Legatura dintre gandire si limbaj se
evidentiaza insa si in situatiile in care diferite perturbarii ce se pot
produce in cadrul unuia, influenteaza negativ si pe celelalte; altfel
spus,afectarea accidentala a mecanismului complex al gandiri ( intalnite in
boli psihice ) se manifesta si prin dificultati ale comunicarii.
Asadar,gandirea se formeaza si se dezvolta
prin intermediul limbajului in absenta caruia ramane la un stadiu primitiv ( a
se vedea cazurile de copii salbatici sau copiii surzi din nastere).
Operatiile gandirii  sunt transformari mintale ale obiectelor si fenomenelor care nu
pot fi prelucrate decat prin intermediul limbajului:
analiza ( desfacerea
intregului in partile componente ) ca si sinteza (
refacerea intregului ) necesita urtilizarea limbajului; comparatia ( relevarea asemanarilor si a
deosebirilor dintre obiectele gandirii pe baza unui criteriu
),deasemenea, abstractizarea( retinerea unor insusiri
prin renuntare la altele) si generalizarea (formarea claselor pe obiecte si fenomene ) presupune interventia
limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semnificatiilor
corespunzatoare.
Intelegerea ,ca
functie a gandirii ce consta in stabilirea de legaturi intre noile informatii
si cele vechi, n-ar fi posibila fara sprijinul limbajului.
Rezolvare de probleme
( ca proces de mobilizare a resurselor psiho-nervoase pentru depasirea
obstacolului cognitiv ),
este regimul in care functioneaza, de regula,
gandirea;aceasta este imposibila in absenta verbalizarii care este prezenta pe
tot parcursul sau in  punerea
problemei  ( reformularea  datelor),
emiterea ipotezelor,intocmirea planului mental,rezolvarea propriu-zisa si
eventual, verificarea.
La randul sau limbajul,ca mijloc al tuturor
fenomenelor psihice, deci si al gandirii, ar fi un simplu  ambalaj o forma
fara continut, daca nu ar dispune si incarcatura semantica.
Disocierea dinte  gandire si limbaj (
care atrage atentia,prin contrast,tocmai asupra ingemanarilor lor) se manifesta
pregnant invatarea (mai bine zis "memorarea") mecanica ce se opreste la nivel
formal, pur verbal, fara a patrunde prin intelegere (deci prin gandire) in
esenta lucrurilor si fenomenelor.
De aceea functiile (rolurile) esentiale ale
limbajului, la nivelul SPU sunt inseparabile: functia de comunicare se
realizeaza in unitate cu cea cognitiva si ambele sunt dependente de cea
reglatorie; functia persuasiva  (de convingere ar fi imposibila in absenta
rationamentelor; functia dialectica a limbajului este implicata chiar in
solutionarea conflictelor problematice ( apartinand gandirii )  s.a.m.d
.
La nivelul personalitatii, limbajul, in toate
formele sale, este un indicator cert al capacitatii intelectuale; bogatia
vocabularului, corectitudinea gramaticala, cursivitatea  logice, a
flexivitatii si fluentei gandirii. In aclasi timp, dovada intelegerii deci a
functionalitatii gandirii) nu se poate  face decat prin intermediul
verbalizarii, exteriorizarii prin limbaj a ideilor.
In concluzie, unitatea in interactiune (
reciproca ) a gandirii si limbajului poate fi considerata unpunct de pornire cu
rol central in intelegerea interdependentei tuturor fenomenelor in cadrul
complexului sistem psihic uman si a integrarii acestuia in mediul
socio-cultural care il conditioneaza.
         



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.