| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Cultura si civilizatia daco getica

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
w.
                                                                                                            
SUDITU ADINA
                                
CLASA VIII
ECONOMIA
Formatiunea social-economica  daco-geta
era cea de tipul obstei satesti, a proprietatii colective a pamanturilor. Dar
alaturi de proprietatea comuna funciara exista si proprietatea privata a
comatiilor, precum si proprietatea privata a regelui, a nobililor si a
preotilor. Teoretic, pamantul apartinea monarhului. Comatilor le ramanea tripla
obligatie fata de stat: platirea darilor, participarea la lucrarile publice si
satisfacerea obligatiilor militare.
La prea putinele date transmise de autorii
antici cu privire la economia daco-getilor se adauga marturia istoricului got
Iordanes(secVI) care in istoria si originea getilor, folosind si lucrarea
contemporanului sa Cassiodor, scrie ca: „ Getii au fost totdeauna superiori
aproape  tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii.”  , si dupa
cum relateaza Dio (40-112), acesta a compus istoria si analele lor in lb.
greaca. Oricum, textele sporadice ale autorilor antici si descoperirile
arheologice conduc la concluzia ca, sub raportul dezvltarii economice si
sociale, civilizatia daco-getilor era mult mai inaintata decat cea, de pilda, a
germanilor.
Baza economiei o reprezentau agricultura si
cresterea animalelor.
Asemenea celorlalte ramuri tracice si daco
getii erau mari producatori de cereale: orz, secara, linte, bob si mai multe
varietati de grau. Foloseau plugul cu brazdarul de fier si cutit de fier inca
din sec III i.en. Inventarul uneltelor agricole de fier insuma la aceasta data
coase lungi de tip celtic, seceri, sape, sapaligi, cosoare pentru taiatul vitei
de vie, tarnacoape, securi, greble cu sase colti, samd.
Daco-getii cultivau intensiv si vita de vie.
Practicau tot atat de intens  albinaritul si bineinteles pescuitul.
Cresteau vite cornute, mici si mari, iar rasa de cai foarte iuti a
getilor  era renumita. Dacia era vestita si prin bogatiile ei naturale.
Lemnul padurilor transilvane era foarte cautat de greci pentru constructia
corabiilor. Din timpuri vechi, dacii foloseau pacura- dar numai cea gasita la
suprafata( caci dovezi privind extractia pacurii nu avem decat din epoca
romana). Cu sare gema –
mult folosita atat pentru conservarea carnii si a pestelui, cat si pentru
argasitul pieilor- daco-getii faceau un comert intens, mai ales cu grecii.
   
           MESTESUGURILE   
Pamantul Daciei era foarte bogat in
minereuri. Mesterii daco-geti lucrau fierul si arama, argintul si aurul.
Reducand minereul de cupru la o temperatura de 1.085°C si amestecandu-l cu
cositor obtineau bronzul din care faceau felurite unelte si podoabe. Exploatau
aurul nu numai din aflorismente ( locuri unde, prin eroziune, roca aurifera
apare la suprafata), ci si din nisipul aurifer al raurilor de munte. O mare
dezvoltare luase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a inceput pe
teritoriul Romaniei conform lui H. Daicoviciu catre anul 800 i.en. 
  In timpul lui Decebal, se pare ca la
Sarmizegetusa  si in imprejurimi existau cele mai mari ateliere de
metalurgie din intreaga Europa, ramasa in afara Imperiului Roman.
In aceste ateliere se confectionau ustensile:
nicovale masive, ciocane de diferite forme si dimensiuni, baroase, pile,
clesti, dalti. Unelte si obiecte de fier servind la prelucrarea lemnului sau in
constructii: ferastraie cu panza, cuie si piroane, topoare, scoabe, burghii,
tesle, balamale.
In atelierele daco-getilor se fabricau si
marile cantitati de arme necesare unei armate numeroase: lanci si sulite, sabii
drepte si curbate, pumnale, scuturi. Au urmat diferite alte articole: lanturi,
compase, sule, carlige de undita, foarfeci, lame de brici, cutite,
samd.
Din fier se confectionau si podoabe sau
accesorii pentru imbracaminte.: catarame, paftale, nasturi, fibule, bratari,
etc. Dar podoabele erau mai ales din argint. In atelierele argintarilor daci se
lucrau coliere, bratari, inele, brose, catarame si piese de
harnasament.
Existau adevarate centre mestesugaresti,
grupand mai multe genuri de ateliere, printre care era si un atelier de
orfevrerie; dar existau si mesteri argintari ambulanti care se stabileau
temporar in diferite localiatati mai mici. Maiestria acestora se arata in
piesele lucrate cu o fantezie si finete deosebita: cunoastem inca din secolele
IV-III i.en. podoabe reproducand imagini de fiinte umane si animale, lanturi
ornamentale obtinute prin impletire de fire sau imbinari de inele, bratari
spiralice, palmete si capete de animale stilizate, bratari cu capete de sarpe
de tip elenistic din tezaurele de la Pecica, Costesi, Capalna.
Mesterii argintari daci practicau si tehnica
suflarii cu aur. Obiectele de aur descoperite pana acum  sunt insa intr-un
numar foarte mic. Explicatia  ar putea fi data de faptul ca numai regele
avea dreptul sa posede obiecte de aur; primul rege al marelui stat daco-getic
instituise monopolul regal asupra aurului .
CERAMICA
De-a dreptul impresionanta este calitatea si
cantitatea ceramicii daco-getilor , fapt atestat de descoperirile arheologice.
Mesterii daci au inceput sa foloseasca roata olarului inca din prima jumatate a
secolului V, desi ceramica lucrata cu mana de daco-geti dateaza dintr-o
perioada mai veche- vasele descoperite la Taliverde dateaza din sce. Vi i.en.-
o productie locala caracteristica, de ceramica tipic daco-getica apare in
perioada sec. V-IV. Dupa o perioada considerata „ medie” (sec. III-II),
epoca de aur  a acestei ceramici este atinsa in aproximativ 100 i.en.-106
en. , data de la care odata cu cucerirea romana ,ceramica daco-getica va fi
mult influentata, si treptat inocuita de produsele lucrate cu tehnica de
depurare a pastei folosite de romani.
Olarii geto-daci  au preluat uneori de
la mesterii straini unele procedee tehnice sau anumite forme si  motive
ornamentale imitand, de exemplu, cupele grecesti de tipul celor din Delos. Cu
toate acestea, formele vaselor daco-getice sunt in mare parte originale. Si
daca la acestea se mai adauga si faptul ca ceramica fina, ceruta de clientii
bogati era uneori pictata si cu motive animale sau vegetale, se constata ca
mesterii olari din Dacia nu erau intru nimic inferiori mesterilor celorlalte
popoare antice, care erau pe aceeasi treapta de civilizatie.
Chiar  din perioada secolelor V-IV
i.en., cand repertoriul de forme era inca sarac, apar lucrate cu mana cele doua
forme caracteristice pentru ceramica daco-getilor: ceasca cu toarta( ceasca
dacica , cea mai veche fiind gasita la Schela Cladovei in sec. II) si farfuria
cu picior inalt(fructiera- cum i se spune de obicei, deoarece seamana
intr-adevar cu o fructiera clasica).  Ornamentatia este inca simpla,
reducandu-se la linii incizate , alveole facute cu degetul, precum si
proeminente in relief de braie, butoane si chiar reprezentari schematice de
flori sau animale. In sec. III-II, vasele sunt lucrate mult mai ingrijit.
Formele de baza raman aceleasi, dar cu un numar mare de variante si, fara a fi
inca pictate, cu mult mai bogat repertoriul ornamental: brau in relief cu
alveole, torti lucrate in torsade, in cazul canilor de lux, ornamente
lustruite.
Perioada ei de apogeu ( I i.en-I en.)
ceramica daco-getica era, in general, lucrata cu roata. Apar acum , sub
influenta ceramicii elenistice, vasele pictate. Peste vopseaua alb-galbui
apareau motive geometrice, elemente vegetale, reprezentari de pasari si animale
reale si fantastice. Culorile folosite sunt de obicei rosul si brunul, in
diferite nuante, mai rar galbenul si negrul. Pasarile si animalele sunt redate
in miscare sau  repaus, uneori, avand, probabil, semnificatii simbolice si
fiind aranjate intr-o scena; dar pana in prezent nu s-a descoperit nici un vas
intreg care sa confirme aceasta presupunere.
Remarcabile ca factura, eleganta ca forma,
sunt canile, vasele cu doua torti, strachinile cu picior si cele cu capac.
Forma caracteristica raspandita pe tot teritoriul getilor, fara sa fi fost apoi
preluata de un alt popor, este ceasca dacica, cu una sau mai multe torti de
forma tronconica, de dimensiuni mici.
Printre obiectele de ceramica dacica
descoperite, o importanta deosebita o are vasul inalt de un metru cu diametrul
de 1,25m, purtand singura inscriptie dacica gasita deocamdata, scrisa cu
caractere latine: „Decebalus per Scorillo” ( Decebal, fiul lui Scorillo).
In rest, ca obiecte de ceramica daco getica mai importanta  din punct de
vedere artistic, se mai cunosc un medalion de argila arsa( 10,3 cm diametru),
cu o figura feminina lucrata in relief, precum si doua fragmente  dintr-o
statueta  masculina de 50cm inaltime.
CUNOSTINTE STIINTIFICE
O imagine a preocuparilor si cunostintelor de
natura filosofica si stiintifica ale daco-getilor o ofera istoricul Iordanes,
care, printre altele, scrie ca marele preot Deceneu „ i-a instruit in aproape
toate ramurile filosofiei, caci el era in aceasta un maestru priceput. El i-a
invatat morala, i-a instruit in stiintele fizice, i-a invatat logica, facandu-i
cu mintea superiori celorlalte popoare, demonstrandu-le teoria celor
douasprezece semne ale zodiacului, le-a aratat mersul planetelor si toate
secretele astronomice si cum creste si scade orbita lunii si cum globul de foc
al soarelui intrece masura globului pamantesc si le-a expus sub ce nume si
semne cele 346 de stele trec in drumul lor  cel repede de la rasarit si
pana la apus, spre a...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.