| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Finlanda II

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Finlanda II
Finlanda (în finlandeză, Suomi, "ţara celor
o mie de lacuri), republică în nordul Europei, învecinată la nord cu
Norvegia, la est cu Rusia, la sud cu Rusia şi Golful Finlandei, la sud-vest cu
M. Baltică, şi la vest cu Golful Botnic şi Suedia. Aproape o treime din
ţară se află la nord în Cercul Arctic. Aria Finlandei, incluzând cei 33
551 km2 de apă din
interiorul ţării, are un total de 338 145 km2. Helsinki este capitala şi cel mai mare
oraş al Finlandei.
Teren şi resurse
       Finlanda este o ţară ce are în compoziţie 60 000 de lacuri,
cele mai mari fiind Saimaa, Inari, şi Păijănne. Arhipelagul Ahvenanmaa
(Insulele Lland) se află în sud-vestul Finlandei, înăuntrul M. Baltice şi
conţine 6 500 de insule. Principalele râuri ale Finlandei sunt Tornio,
Muonio, Kemi şi Oulu. Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaţiuni.
Ţara este alcătuită din foarte multe podişuri, cu altitudini medii de 120
până la 180 m. Terenul este în general neted; ţinuturile deluroase sunt mai
proeminente în nord, munţii se află în nord-vestul extrem. Muntele Haltia
(1 324 m) în nord-vest, aproape de graniţa norvegiană, este cel mai înalt
vârf al Finlanei. Extrema nordică a Finlandei, ce se întinde de-a lungul
Cercului Arctic, este cunoscută sub numele de Laponia.
Plante şi animale
Aproximativ trei pătrimi din Finlanda este
acoperită de păduri. Excepţie face extrema sudică, unde sunt arini, arţari
şi ulmi, pădurile sunt majoritatea de conifere, dominate de molizi şi pini.
În Finlanda trăiesc aproape 1 200 de specii de plante şi ferigi şi vreo 1
000 de varietăţi de licheni. Printre animalele sălbatice se numeră: urşii,
lupii şi vulpea polară , toate găsite mai ales în  zona cea mai puţin
populată din regiunile de nord. Renul, domesticit de sami(laponi), a dispărut
în sălbăticie. Cuiburile gâştelor sălbatice, lebedelor, ptarmiganului şi
fluierarului auriu sunt peste tot cuprinsul nordului Finlandei. Printre peştii
de apă dulce se încadrează bibanii, somonii, păstrăvii şi ştiucile.
Principalii peşti de apă sărată sunt codul, scrumbia şi egrefinul.
Balenele pot fi observate de pe coastă.
Solurile
       Soluri cenuşii de munte predomină ţinuturile interioare. Treimea
nordică a Finlandei este acoperită de mlaştini amestecate cu turbă. Cele
mai fertile soluri sunt în sud, câmpiile de coastă, care sunt formate din
argilă marină.
Clima
       Datorită influenţei moderate a apelor ce o înconjoară, climatul
Finlandei este mai puţin sever decât s-ar fi aşteptat. Temperatura medie în
luna iulie în sud este de 15.6oC; în februarie este de aproximativ -8,9oC. Precipitaţiile (ploaia şi ninsoare)
sunt în medie de 460 mm în nord şi 710 în sud. Un mic strat de zăpadă
acoperă pământul în sud pentru 4-5 luni (pe an) şi pentru 7 luni în
nord. 
Resurse naturale
       Pădurile sunt cea mai valoroasă resursă naturală a Finlandei.
Molidul, pinul şi mesteacănul auriu sunt principalele specii exploatate în
scop economic. Singurii combustibili sunt lemnul si turba. Finlanda are
depozite de metal printre care cupru, zinc, fier, nichel care sunt exploatate.
Plumbul, vanadiul, argintul şi aurul sunt extrase pentru comercializare.
Granitul si calcarul sunt minerale abundente.
Populaţia
Populaţia Finlandei este una
scandinavo-baltică. Vorbitorii de limbă finlandeză constituie mai mult de
93% din populaţie, iar vorbitori de limbă suedeză sunt cei mai mulţi în
I-lele Lland, aproape 6% . În nordul îndepărtat mai sunt Sami; care
constituie 2 500 de oameni ce înseamnă 1% din populaţie. Deşi minoritatea
suedeză este în scădere, suedezii au un partid politic, câteva şcoli
proprii şi câteva instituţii separate.
       Aproximativ 60% din populaţie este urbană. Finlandeza şi Suedeza
sunt limbile oficiale. Finlandeza este o limbă fino-ugrică. Cei ce vorbesc
suedeza sunt aflaţi în special în regiunile de sud-vest, în insulele Lland.
Sami vorbesc sameză (laponă), un dialect al finlandezei. Biserica
Evanghelică Luterană a Finlandei este principala Biserică Naţională,
aproape 90% din populaţie îi sunt membri, libertatea cultului este, în orice
caz, garantată tuturor religiilor. Biserica Ortodoxă, tot o Biserică
Naţională, a scăzut brusc în membri de la sfârşitul Al Doilea Război
Mondial.
Caracteristicile populaţiei
Finlanda are o populaţie de 5 098 754
(estimare din 1 994). Aceasta ne conferă o densitate de numai 15
oameni/km2, făcând din
Finlanda una dintre cele mai rare ţări  din Europa care poate avea o
densitate atât de scăzută. Mai mult de două treimi din populaţie
trăieşte în treimea sudică a ţării. Sporul natural este foarte mare,
limitele de vârstă fiind de aproximativ 73 de ani pentru bărbaţi şi 77 de
ani pentru femei în 1 990.
Limitele teritoriale
       Finlanda este împărţită în 12 provincii, fiecare administrată
de un guvernator ales de către preşedinte. Provinciile se numesc Ahvenanmaa,
Hame, Keski-Suomi, Kuopio, Kzmi, Lappi, Mikkeli, Oulu, Pohjois-Karjala, Turku
Ja Pori, Uusimaa şi Vaasa. Ahvenanmaa are o autonomie considerabilă cu
propriul său parlament.
Principalele oraşe
           Helsinki are o populaţie de aproximativ 515 765
(estimare din 1 994)de locuitori. Asemenea statutului guvernamental sunt
intelectualitatea, fabricile şi centrele de comerţ ale Finlandei.
Următoarele mari oraşe sunt: Espoo (186 507 loc.), Tamere (179 251 loc.) şi
Turku, cea dintâi capitală din Finlanda(162 370 loc.).
Educaţie
       Şcoala este gratuită şi obligatorie în Finlanda între 7 şi 16
ani. De fapt, acolo nu există analfabeţi. Ca o adăugare a şcolilor primare
şi secundare normale, Finlanda are un sistem vast de educaţie a adulţilor ce
constă în licee, academii şi institute pentru muncitori. Facilităţile
educaţionale pentru adulţi sunt administrate în mod privat de
municipalităţi sau provincii şi primesc subvenţii de la acestea.
       Şcolile elementare şi secundare
Educaţia obligatorie constă în şase ani
şcoală primară şi trei ani secundară. În 1992 aproximativ 394 300 de
copii se duceau la 4 230 de şcoli primare şi 324 000 studenţi se duceau la 1
100 şcoli secundare. Finlanda menţine un sistem educaţie secundar pentru
elevii cu vocaţii, cu şcoli de comerţ, arte, meserie, ştiinţe comune,
agricultură, tehnologie; însumând aproximativ 123
296 de elevi în 1991.
      Universităţi şi colegii
       Instituţiile de educaţie superioară ale finlandezilor, care
includ 13 universităţi şi câteva colegii şi şcoli profesionale,
conţineau mai mult de 188 000 de studenţi în 1992.
Cea mai mare universitate fiind Universitatea din Helsinki. Stabilită original la Turku în 1 640, universitatea a fost mutată la
Helsinki în 1 828. Alte mari instituţii de educaţie superioară sunt:
Universitatea din Turku(1 919), Şcoala de economie şi administraţie a
comerţului(1 911), Universitatea din Tampere(1 966) şi Universitatea din
Oulu(1 958).    
Cultură
       După
cucerirea triburilor Finlandeze de către Suedezi la începutul secolului al
12-lea, cultura indigenă a fost orientată spre o extindere dominată de
influenţele suedezilor, care durează până în prezent. Printre localnici,
poemele epice tradiţionale au continuat să fie cântate de acompaniamente ca
kantele, şi sculptura în lemn şi decorarea carpetelor cu tradiţionala
spirală, swastika(un simbol antic) şi desenele geometrice simple şi-au
continuat tradiţia. Printre clasele educate, totuşi, a predominat cultura
suedeză. Suedeza era vorbită şi, cu rare excepţii, era şi limba în care
era scrisă literatura. Pentru că stilurile artei şi arhitecturii suedeze
erau mult derivate, multe construcţii şi creaţii ale artei finlandeze
reflectă influenţe italiene, germane, flamande, şi altele europene. În
secolul 19, totuşi, finlandezii educaţi au început să învie din
tradiţiile populare ale ţării lor. În acelaşi timp, o nouă literatură
finlandeză a ieşit la iveală şi stilurile tradiţionale ale Finlandei au
apărut în număr mare în artă şi arhitectură. Sauna, o baie cu aburi
produsă de apa vărsată peste pietre încălzite, este o invenţie
finlandeză şi încă un centru al vieţii sociale.
        
Biblioteci şi muzee
       Finlandezi sunt un popor ce iubesc cartea,
deci bibliotecile şi muzeele fac parte, fără nici o îndoială, din cultura
lor. Biblioteca din Helsinki(1 860) are aproximativ 2.1 milioane de volume.
Biblioteca universităţii din Helsinki, cu circa 2.6 milioane de volume,
serveşte ca bibliotecă naţională. Laolaltă, Finlanda are peste 1500 de
biblioteci în toată ţara. De la Al Doilea Război Mondial, numărul muzeelor
a crescut cu mai mult de 300. Muzeul naţional al Finlandei (1 893),în
Helsinki, conţine colecţii comparative etnografice, finlandeze şi
fino-ugrice, cât şi un departament arheologic. Alte muzee sunt: Mannerheimul,
Municipal, Ateneul din Helsinki şi Muzeul de Artă din Turku.
       Muzica
       Finlanda posedă o bogată muzică populară şi o mare varietate
de muzică cântată în biserică, prima adunare de acest fel este pomenită
din antichitate şi totuşi, este cel mai târziu dezvoltată, de la trecerea
la creştinism a finlandezilor în secolul 12. Pe perioada Reformei, cântecul
Gregorian şi alte melodii vocale de biserică, anterior în latină, au fost
adaptate la limba finlandeză.
       Cultivarea muzicii laice a început în secolul 17. O orchestră de
amatori a fost formată în cea dintâi capitală, Turku, şi deja, în 1 640
muzica făcea parte din programul de studiu al universităţii...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.