| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Plante si animale pe cale de disparitie din Romania

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Plante si animale pe cale de disparitie din
Romania
Europa ii recunoaste Romaniei atuul
biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent.
Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii
europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu
aspretele, o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care
e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii
amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de
nevertebrate. Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la
critic la moderat. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase, la
racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela,
de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.
In 1935 se infiinteaza Parcul National
Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea, Finetele Clujului,
Codrul Secular Slatioara. In 1965, in Romania existau 130 de rezervatii,
intinse pe o suprafata de 75.000 de hectare. In prezent, in Romania sint 134 de
rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130.000 de
hectare.
Multe dintre speciile prioritare sint pe cale
de disparitie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta alba sau calugar, al
carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. Specia a fost
aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele.
Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si
perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Un efect nefast asupra lor
a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile
interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II.
Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum
sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu
predilect al imperecherii. In aceste conditii, afectate pina in pragul
extinctiei sint populatiile de pastruga, morun, cega si nisetru.
Monumente ale naturii sunt declarate specii de
animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra, ursul,
rasul, floarea de colt, sangele voinicului etc. sau arbori de varste
considerabile).
Un alt exemplu este Antilopa saiga - dupa anii
’60, specialistii au mai
semnalat citeva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele
traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie
naturala.
In Romania, numarul risilor se estimeaza la
2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie
(si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin
metode traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme,
atunci cind ei se pot orienta vizual, iar noi, nu.
Dintre cele aproape 150 de specii periclitate
pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint amenintate cu disparitia:
pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp,
vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia“, afirma Dan Munteanu,
presedintele Societatii Ornitologice Romane. Unele specii ca piciorongul,
califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente ale
naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de
incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii
admire cit mai indeaproape zborul.
In Delta Dunarii exista specii înalt
pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum,
specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata
lopatar (Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Specia tiganusul
(Plegadis falcinellus) inclusa în componenta pasarilor sfinte egiptene,
ocupând cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de
peste 500 exemplare.
Nu tot atat de spectaculoase precum
crocodilii, dar mai vechi decit acestia, broastele testoase se sting intr-o
criminala nebagare in seama. Au traversat sute de milioane de ani in armurile
lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre, sub ochii
nostri. La Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH)
din comuna Eselnita-Mehedinti, se da o batalie disperata, contra cronometru,
pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate, cum se vad in
documentarele de la Animal Planet, au costat sute de mii de euro. Doar o
particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea
speciilor pe cale de disparitie de pe continent.
Parcul Natural Portile de Fier a fost
infiintat, prin lege, in 2003 si are citeva caracteristici unice: este cel mai
mare parc natural din Romania (peste 115.000 de hectare); are o diversitate
geologica deosebita, e un adevarat muzeu de geologie in aer liber; intilnim
acolo peste 4.000 de specii de plante si peste 5.200 de specii faunistice,
multe dintre ele protejate la nivel mondial.
Judetul Brasov, prin varietatea reliefului
sau, este considerat un spatiu cu un foarte important caracter turistic. Acest
relief variat reprezinta arealul in care traiesc numeroase specii de plante
(multe endemice sau foarte rare) si de animale. Pentru o mai buna protectie si
conservare a speciilor de plante rare s-a luat decizia infiintari rezervatiilor
naturale si a parcurilor nationale. Acestea, precum si monumentele naturii se
doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii, care constituie
un important punct de artactie in turismul brasovean. Astfel, judetul Brasov,
se poate mandri, din punct de vedere floristic, cu nu mai putin de 14 obiective
floristice ocrotite. In continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire si
plantele protejate in fiecare din ele:
Piatra
Craiului
Este parc natural cu statut provizoriu (statut
obtinut si cu concursul Clubului pentru Protectia Naturii si Turism din
Brasov), avand ca specii rare si, astfel, ocrotite: garofita Pietrii Craiului
(Dianthus callizonus), specie endemica, unicat mondial, crucea voinicului
(Hepatica transsilvanica), macul galben (Papaver pyrenaicum), floarea de colt
(Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra, N. nigra),
tulichina mica (Daphne eneorum), ciubotica cucului (Primula intricata),
Asperula capitata, Campanula carpatica, Senecio carpaticus, Heracleum
palmatum.
Observatie: Piatra Craiului adaposteste circa
40% din totalul speciilor endemice din Romania.
Muntii
Bucegi
Cuprind obiective floristice si faunistice
reprezentate in abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea
Gaura.
Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera
alba), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea de
colt), Nigritella rubra (sangele voinicului), Dryas octopetala (argintica),
Salix herbacea, Salix reticulata (salcii pitice), Papaver pyerenacium (macul
galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba rosioara).
Ca arbusti se intalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienuparul),
Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte).
Tigaile din
Ciucas
Rezervatie ce adaposteste, ca specii de prima
importanta in ocrotire: Leontopodium alpinum (floarea de colt), Rohodendron
kotschyi (smardarul, bujorul de munte), Nigritella rubra (sangele
voinicului).
Tampa
Este o rezervatie complexa, avand ca specii
rare: Fritallaria Montana (bibilica), Cypripedium calceolus (papucul doamnei),
Iris caespitose (stanjenelul), Dracocephalum austriacum (mataciunea), Rosa
spinossisima (macesul pitic), Spirea crenata (cununita de calcar), Pedicularis
campestris.
Stejarisul Mare (Coltii Corbului
Mari)
Draba haynaldi (flamanzica).
Stejarisul Mic (Coltii Corbului
Mici)
Stipa pulcherrima (colilia), Poa badensis
(firuta de piatra), Biscutella laevigata (ochelarita).
Dealul Cetatii (Lempes) si
Dealul Sanpetrului
Pulsatilla montana (deditelul), Adonis
vernalis (ruscuta de primavara), iris hungarica, Iris caespitosa (stanjenei),
Amygdalus nana (migdal pitic), Cerasus fruticosa (visinel).
Mlastina eutrofa de la
Harman
Armeria alpina (jimla), Pedicularis sceptrum
carolinum (daria), Primula farinosa (ochii broastei), Drosera anglica (roua
cerului – planta
carnivora).
Padurea si mlastinile de
la Prejmer
Fritillaria meleagris (laleaua pestrita),
Ribes nigrum (coacaz negru), Trollius eoropaeus (bulbucii de munte), Campanula
latifolia (clopotei), Iris sibirica (stanjenelul siberian), Senecio daria
(cruciulita), Armeria alpina (jimla).
Mlastina de la
Stupini
Primula farinosa (ochii broastei), Saxifraga
mutata.
Poiana de narcise de la
Dumbrava Vadului
Narcissus stellaris (narcisa), Trollius
europaeus (bulbucii de munte), Iris sibirica (stanjenelul
siberian).
Padurea Bogatii (rezervatia
stiintifica)
Hepatica transsilvanica (crucea
voinicului).
Mlastina eutrofa de la
Dumbravita Barsei
Redicularis sceptrum carolinum (daria),
Menyanthes trifoliata (trifoistea), Trollius europaeus (bulbucii de
munte).
Organizatiilor nationale de profil le revine
rolul, determinant, de a aduce la cunostinta opiniei publice situatia de fapt a
acestor specii, de a intreprinde masuri ce au rolul de a face populatia sa
constientizeze importanta protejarii si perpetuarii acestor vietati si plante
nepretuite, a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere, de...



Curs valutar
Euro4,4607
Dolarul american3,2281
Lira Sterlina5,4148
Gramul de aur134,4481
Leul moldovenesc0,2402
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.