| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Agricultura in Romania

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Agricultura in Romania
1.CARACTERISTICI ALE AGRICULTURII ROMANESTI DE
ASTAZI
SITUATIA CURENTA IN SECTORUL AGRICOL ROMANESC
      In perioada
tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii romanesti o
reprezinta lipsa cronica a capitalului. Aceasta  a determinat cresterea
ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si
competitivitatii ferimierilor romani si a intregului sector agricol.
Agricultura Romaniei ramane o agricultura de subzistenta, problemele
structurale ale acesteaia fiind dificil de rezolvat. Piata fortei de munca din
acest sector este definita printr-o pondere mare a agricultorilor in totalul
populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici; printr-o
excesiva dependenta de activitatile agricole a populatiei din mediul rural, un
nivel educational scazut si un declin accentuat al veniturilor reale ale
populatiei.
      In ceea ce priveste comertul agricol, Romania are un potential
agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor naturale si a fost
un exportator traditional de produse agricole pana in 1990. o analiza a
comertului agricol romanesc in perioada de dupa 1990 releva o schimbare
considerabila a pozitiei pe pietele agricole internationale, din exportator net
de produse agricole in importator net, cu un deficit de peste 5 miliarde de
dolari in ultimii 13 ani. Situatia releva un declin accentuat, ca urmare a
scaderii productiei agricole pe fundalul reformelor structurale ale
proprietatii agricole si ale cresterii cererii interne pt produse alimentare
diverse si de calitate superioara. In perioada respectiva, se pot distinge trei
etape  in comertul agricol de tranzitie. Astfel, intre 1990-1993, se
consemneaza o perioada de declin puternic si o balanta comerciala negative,
intre 1994-1999 se constata o usoara redresare a balantei comerciale agricole,
urmata de o noua deteriorare in perioada 2000-2001, fenomen ce se constata si
in prezent. Ponderea exporturilor agricole romanesti in totalul exporturilor se
mentine la cote scazute, intre 3,3% si 8% ( spre comparative cu Ungaria care
are o contributie a agriculturii in PIB de doar 5 % si o pondere a exportului
de produse agroalimentare de peste 20% din total). Discrepanta intre potential
si rezultate sin ceea ce priveste comertul cu produse agricole si balanta
acestuia este si mai relevanta daca se ia in considerare faptul ca, in 2003,
41% din forta de munca  era ocupata in mediul rural, iar ponderea
agriculturii in PIB al Romaniei era de peste 11%.
      Principalii
factori interni care au afectat si afecteaza productia si comercializarea
produselor agricole, determinand deficitul comercial al balantei agricole sunt:
structura fragmentata a exploatatiei agricole si incertitudinea productiei
sistemelor integrate de distributie si marketing; volumul oscilant al
productiilor de la an la an demonteaza strategiile de export, un bun exemplu in
acest sens fiind productia de cereale. La aceasta contribuie de asemenea lipsa
de informatie pe piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste indeosebi
standardele de calitate.
      Pregatindu-se
de aderarea la UE, Romania trebuie sa adopte masuri speciale cu privire la
agricultura, dar in acelasi timp beneficiaza de fonduri ale UE, subventii
indreptate spre acest sector.
PRINCIPALELE PROBLEME PE CARE TREBUIE SA LE SOLUTIONEZE ROMANIA PT
A PUTEA BENEFICIA DE SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PT AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALA
      Romania a
adoptat o Strategie Agricola si Rurala pt Aderarea la UE. Aceasta strategie
este cuprinzatoare in ceea ce priveste identificarea schimbarilor necesare pt
alinierea la PAC si contine o lista a masurilor necesare pt adaptarea
politicilor, structurilor si legislatiei actuale impreuna cu un calendar
detaliat pt masurile care urmau sa fie adoptate in per 2003-2006. strategia va
trebui insa sa ia in considerare masurile de reforma a PAC adoptate in iunie
2003 de catre Comisia Europeana.
      In Romania
dezechilibrele structurale
din sectorul agricol sunt mai mari, fiind nevoie e corectii mai complicate.
1. Fragmentarea excesiva a proprietatii
agricole este unul din principalele neajunsuri. In prezent Romania orienteaza
fondurile bugetare atat catre fermele comerciale cat si catre cele de
dimensiune mica (2 mil ha)
      2. O alta
problema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de ferme de subzistenta si semi-subzistenta.
Autoritatile romanesti trebuie sa realizeze o schema de restructurare a
fermelor de semi-subzistenta pe principii de eficienta.
     3.  O alta
problema a agriculturii romanesti o reprezinta ponderea mare a agricultorilor
in totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici. Pt
acest aspect UE propune pt agricultura comunitara aplicarea unei scheme de
pensionare anticipate (early retirement scheme) care poate garanta venituri
totale de pana la 150.000 euro/fermier (in transe egale timp de 10 ani). La
randul lor autoritatile romane vor trebui sa aplice aceasta schema care va
presupune ca fermierii mai in varsta (min 55 ani) sa inceteze definitive toate
activitatile agricole comerciale, iar utilizarea terenului sa fie transferata
altor fermieri mai tineri care vor trebui sa demonstreze ca pot imbunatati
viabilitatea exploatatiilor.
Respectarea standardelor de
calitate si a reglementarilor sanitare si
fito-sanitare constituie o alta directie de maxima importanta in procesul de
armonizare la normele comunitare.
Solutii de crestere a competitivitatii
agriculturii
      Uniunea
Europeana pune la dispozite diferite
programe pt producatorii romani.
      A. SAPARD este un instrument financiar oferit
de Uniunea Europeana pt a ajuta statele candidate in procesul de pre-aderare in
domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, avand drept criterii de alocarae
suprafata agricola, populatia ocupata in agricultura, PIB, zone defavorizate.
Prin acest program Romania primeste circa 153 mil Euro anual in per 2000-2006,
asistenta financiara nerambursabila, pt a facilita adoptarea legislatiei
comunitare din domaniu si pt a imbunatati competitivitatea sectorului
agricol
      Programul
SAPARD finanteaza doua categorii de proiecte:
      -Private
(generatoare de venit), cum sunt cele aferente masurii de investitii in
prelucrarea produselor agricole;
      -Publice
(negeneratoare de venit), care privesc dezvoltarea si imbunatatirea
infrastructurii rurale.
      Incepand cu
2006 agentia SAPARD va acorda sprijin financiar mai mare cu 25% pt proiectele
de procesare agroalimentara situate in zonele calamitate de inundatii.
Fondurile nerambursabile acordate pt proiectele de infiintare sau modernizare a
unitatilor de procesare agroalimentara cresc la 75% din valoarea totala
eligibila a proiectului, fata de 50% cat este contributia SAPARD acordata in
mod normal.
      B. Un alt
program la care pot apela IMM-urile, desi cele din sectorul agro-alimentar sunt
mai putin vizate, este RICOP, programul Phare,
prin care Uniunea Europeana ofera 100 mil euro pt a
sprijini Guvernul Romaniei in:
restructurarea si privatizarea intreprinderilor de stat care
inregistreaza pierderi;
finantarea masurilor sociale de acompaniere a acestui
process;
finantarea de actiuni concentrate pe crearea oportunitatilor de
ocupare a fortei de munca disponibilizate
      RICOP sprijina
initiativele de creare de locuri de munca si dezvoltare economica in regiunile
afectate de restructurare:
Bacau, Iasi, Neamt si Vaslui (zona 1RICOP);
Galati, Buzau si Braila (zona 2 RICOP);
Arges, Dambovita si Teleorman (zona 3 RICOP);
Dolj, Gorj, Olt, Valcea si Hunedoara (zona 4 RICOP);
Brasov si Covasna (regiunea 5 RICOP)
POLITICA AGRICOLA COMUNA
OBIECTIVE SI PRINCIPII ALE POLITICII AGRARE COMUNE
      Politica
Agricolă Comună (PAC) a luat fiinţă în 1963 şi a suferit de atunci cel
puţin trei reforme majore – prima în 1992, a doua în 1999 (Agenda 2000), şi a treia în
iunie 2003 (cu prilejul finalizării negocierilor de
aderare a zece noi membrii ai UE din Estul Europei).
      Tratatul de la
Roma a stabilit obiectivele generale ale PAC:
Cresterea  productivitatii agricole prin:
-dezvoltarea rationala a
productiei;
-progres tehnic;
-utilizarea optima a factorilor de
productie.
Asigurarea unui standard de viata corespunzator comunitatii
agricole prin:
-cresterea profitului;
Asigurarea abundentei ofertelor
Stabilizarea pietelor
Asigurarea ajungerii ofertelor la consumator la preturi
decente
      Indeplinirea
acestor obiective se face prin organizarea comuna a pietelor in functie de
produs:
organizarea pietei europene
obligativitatea coordonarii organizarii diferitelor piete
nationale
stabilirea regulilor privind
concurenta
      Organizatiile
comune de piata exista pt majoritatea produselor agricole si sunt caracterizate
de:
PIATA UNICA , permite libera circulatie a produselor intre statele
membre (acest lucru este posibil numai prin utilizarea in toata Europa a
acelorasi mecanisme );
PREFERINTA COMUNITARA , produsele agricole din UE vor avea conditii
mai avantajoase decat ale produselor importate (pret, asigurarea in fata
fluctuatiilor de pe piata mondiala). De asemenea, produsele UE vor fi protejate
in raport cu preturile mai mici in alte tari nemembre.
SOLIDARITATEA FINANCIARA , bugetul Comunitatii va...



Curs valutar
Euro4,3989
Dolarul american3,3485
Lira Sterlina5,5658
Gramul de aur138,5065
Leul moldovenesc0,2384
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.