| Referate | Director web | Adauga link | Contact |



UNIVERSITATEA “AL.I.CUZA”, IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADM. AFACERILOR                                                                                                                          


PROIECT

DEZVOLTARE RURALA

MILISAUTI

















Economie agroalimentara

An. IV.



CUPRINS




Capitolul I

- Cadrul general


       I.1.Scurt istoric

I.2.Cadrul general al localitatii Milişauti


Capitolul II

- Analiza situatiei actuale a localitaţii Milişauti


       II.1.Resurse economice

       II.2.Infrastructura

       II.3.Resurse culturale

       

Capitolul III

- Probleme şi obiective


Capitolul IV

- Formarea planului de dezvoltare si definirea cailor de actiune pentru atingerea obiectivelor


ANEXE


POVESTE










Capitolul I


Cadrul general



Milişăuţi este un oraş în judeţul Suceava. Cu o populaţie puţin de 8.433 (recensământul din 2002) şi o suprafaţă de circa 35 km² este aşezat în sudul depresiunii Rădăuţi, la o depărtare de 8 km de Rădăuţi şi 28 km de centrul reşedinţă de judeţ - municipiul Suceava. Oraşul Milişăuţi este alcătuit din 4 localităţi: Milişăuţi, Bădeuţi, Gara şi Lunca (ultimele două fiind sate aparţinătoare). Localitatea se află la întretăierea a două vechi drumuri comerciale, Suceava Rădăuţi şi Rădăuţi Solca.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor sunt: agricultura, creşterea animalelor şi prelucrarea produselor agricole; în ultimii ani dezvoltându-se şi un mic sector economic privat, axat în principal pe prelucrarea cărnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastrului şi nisipului din bazinul râului Suceava, producţia de materiale de construcţie, turismul de tranzit, mica meşteşugărie, servicii de transport rutiere.

În oraşul Milişăuţi funcţionează 2 şcoli generale, 2 grădiniţe, o bibliotecă publică, 2 medici de familie, 2 cabinete stomatologice, o farmacie, un dispensar veterinar, o farmacie veterinară, 6 biserici, 2 case de cultură, un stadion, un oficiu poştal.



       I.1.Scurt istoric


Condiţiile geografice ale Moldovei de Nord au determinat din timpuri străvechi întemeierea unor aşezări rurale, care în faza lor incipientă îmbrăcau forma unor mici sate.

         În general localităţile componente au o serie de caractere comune, dar timpul când s-au format diferă. Perioada de întemeiere a aşezărilor este atestată de cronicele bisericeşti, de monografiile sumare ale unor localităţi şi de o serie de autori ce au referiri în documentele lor asupra acestor sate.


BĂDEUŢI


Fost sat, în prezent face parte din oraşul Milişăuţi, aflându-se la o depărtare de cca.5 km de municipiul Rădăuţi.

Denumirea aşezării, vine după unii istorici de la cuvântul turcesc ,,bade-wa" - un fel de stofă, iar după alţii de la cuvţntul ,,bade" plus terminaţia ,,vţi".

Cuvântul este o titulatură care se atribuie frecvent bărbaţilor - bade, bădişor, bădiţă.

F.A.Wickenhauser în ,,Geschichte und Urkunden des Klosters Solka" - 1877, căuta pentru Bădeuţi o etimologie gotică ,,der art an der Wate(Furt)" - sat pe vad, de unde şi denumirea de ,,Vadul Vlădichii". Iniţial a existat un singur sat străvechi numit ,,Bădeuţiul românesc" aşezat în apropierea confluenţei pârâului Suceviţa cu râul Suceava, căruia în anul 1787 când are loc colonizarea acestor teritorii cu familii germane, i se mai adaugă un mic sat de colonişti numit ,,Bădeuţiul nemţesc" - dar care treptat a fost asimilat de ,,Bădeuţiul românesc" formând un singur sat cel de astăzi.

Pe la 1491 se cunoaşte şi un boier cu numele de Dumitru Badevici.

Acest sat era în calea rădvanelor domniei care porneau de la Suceava şi Putna. La Bădeuţi era o străveche curte domnească (Badevski dvor) ale cărei urme se mai păstrează şi un ocol domnesc (okol ot Badeuţi) dintre cele statornicite probabil de Bogdan Vodă.

La Bădeuţi satul de frunte al ocolului era până în anul 1615 reşedinţa ,,ispravnicului ţinutului Bădeuţi" aşezat un vodă care stăpânea satele şi judeca. Pentru administrare erau destinaţi ,,ureadnicii,, (ocîrmuitorii).

Ureadnicii din Bădeuţi sunt amintiţi pentru prima dată în documentul Aron Vodă din 5 august 1593 prin care acesta dăruieşte mănăstirii Putna satul Pleşinţi, fost ascultător de ocolul Bădeuţiului, iar despre curtea domnească din Bădeuţi se vorbeşte în documentul lui Petru Şchiopul din 24 februarie 1582, prin care Iancu Vodă dăruieşte mănăstirii ,,Sfântu Ilie,, - Satu Mare, este amitit şi Moga, vornic de Bădeuţi, iar în documentul din 1617 este amintit că a fost ,,ureadnic de Bădeuţi,, Andreica.

Aici la Bădeuţi se opreau şi Voievozii Moldovei, drumeţind spre Putna, în popasuri memorabile când semnau documente, ca Ştrefan cel Mare în zilele de 8, 13 şi 18 septembrie 1503 cu puţin înainte de moartea sa , sau în 1538 când boierii tării aleg la Bădeuţi ca domn pe Ştefan Lăcustă. ,,În 1538 când Soliman intră cu o armată uriaşă în Moldova, iar deodată cu el tătarii şi polonii bat coastele ţării, Petru Rareş părăsit de boieri, este fugar spre munţi spre cetatea Ciceiului,,.

         ,,Soliman Măreţul intră în Iaşi apoi cucereşte Suceava. Boierii se adună atunci, în satul Bădeuţi la curţile domneşti încăpătoare pentru întregul divan,,. Despre acest fapt zice cronicarul Grigore Ureche: ,,Prădând şi stropşind Ţara Moldovei, împăratul Soliman şi fiind ţara bejenită spre munţi, stânsu-s-au vlădicii şi boierii de la sat la Bădeuţi, de s-au sfătuit cu toţii ce se vor face de acea nevoie ce le venise asupră. Mai apoi din toate şi-au ales sfat ca să trimită soli la împăratul, cu mare rugăminte şi plângere să-i ierte. Şi aşa au ales dintre dânşii pe Trifan Ciolpan, de l-au trimis sol la Suceava, la împăratul de se rugară de pace şi-şi cerură domn. Împăratul văzând rugămintea lor s-a milostivit şi i-au iertat şi au trimis la dânşii cu Cioplanul pe un ceauş mare cu credinţă, de i-au chemat pre toţi la împăratul la Suceava.

Carii cu mare frică au mersu şi au căzut la picioarele împăratului pre cari i-au iertat împăratul şi cu dragoste i-au primit ca pre nişte robi ai săi. Mai apoi le-au pus domn pre Ştefan Vodă, feciorul lui Alexandru Vodă şi el s-au întors înapoi cu multă dobândă dimpreună cu toată oastea sa,,.

Modul cum a fost înscăunat Ştefan Lăcustă demonstrează importanţa mare pe care o avea satul Bădeuţi la 1538.

Bogdan Petriceicu Haşdeu spunea : ,,pe atunci sub Petru Rareş Vodă, Bădeuţiul cată să fi avut o deosebită importanţă, de vreme ce pe mapa contemporană a sasului Reychersdorfer acest sat este indicat ca şi când ar fi fost un orăşel: Badeocze - Badeovce (Moldavial chorografia), ceea ce explică pentru ce tocmai acolo se strânseseră ,,vlădichii şi boierii ţării,,.

Satul Bădeuţi avea pe vremea lui Alexandru cel Bun, o biserică pe care voievodul o dăruieşte Episcopiei de Rădăuţi, danie întărită apoi de Ştefan cel Mare. Biserica veche din Bădeuţi - Milişăuţi a dispărut. În locul ei Ştefan cel Mare a înălţat o biserică măreaţă care afost un timp şi mănăstire, închinată Sfântului Procopie, în amintirea înfrângerii lui Basarab ce Tânăr zis Ţepeluş, în iulie 1481.  

De ţinutul Bădeuţiului depindea Suceviţa, Volovăţ, Satu Mare, Grăniceşti, Drăgăneşti, Ivancicheuţi, şi Parlişeni. Pentru administrare erau destinaţi aşa numiţii ,,uriadnici,,(ocârmuitori). Pe la 1612 era încă în Bădeuţi un uriadnic. În anul 1615 se desfiinţa postul acela ,,cât fu Ştefan fiul lui Tomşa Voievod al Molodovei, tăcură călugării din Suceviţa pentru ocolul din Bădeuţi, după ce el însă fu detronat şi Radu din nou voevod al Moldovei, se sculară călugării din Suceviţa cu pretenţiile şi jăluirea lor pentru ocolul Bădeuţi.

Pe la 1641 aflăm o ştire despre un popă Sidor de la Bădeuţi care era un admirabil caligraf, lucru care dovedeşte că în acea vreme Bădeuţiul avea o remarcabilă activitate culturală, care se desfăşura la mănăstirea din Bădeuţi, înălţând pe o seamă de meşteri caligrafi până în atenţia domniei. Bădeuţiul Împreună cu cele opt sate ale sale citate anterior şi care erau ascultătoare de ocolul Bădeuţi, au fost cu timpul dezmembrate din ocol şi dăruite mănăstirilor boierilor.

Iancu Sasu Vodă a dăruit Satu Mare mănăstirii Sf.Ilie de lângă Suceava ăn anul 1582. Aceeaşi soartă o are în anul 1583 Suceviţa, dăruită aceleiaşi mănăstiri de Petru Şchiopul Vodă. Tot acest domn dăruieşte în anul 1587 satul Pleşinţi mitorpolitului Anastasie, iar în anul 1589 satul Volovăţ stolnicului Nicula.

În sfârşit, Bădeuţiul cu cele patru sate care-i mai rămăseseră: Drăgăneşti, Crăiniceşti, Ivancicăuţi şi Pralişeni, este întărit de Ştefan Tomşa Vodă, care prin hrisovul de la 13 martie 1615 şi 20 februarie 1625, dăruieşte satul Bădeuţi mănăstirii Solca în a cărei stăpânire era încă în anul 1776. În 1776 Bădeuţiul a fost unit cu moşiile Iasicel şi Slobozia.

În 1770 a fost anexat Milişăuţiului. Bădeuţiul şi Milişăuţiul erau locuite în majoritatea lor de răzeşi. În apropierea Rădăuţiului, lângă drumul care duce la Bădeuţi şi Suceava trece pârâul Suceviţa prin cunoscutul ,,Vad al Vlădichii,, denumire păstrată şi astăzi, lucru care dovedeşte cât de umblat era acest drum de la Suceava la Rădăuţi şi la mănăstiri.

MILIŞĂUŢI


Aşezare veche, din care s-au format cu timpul două comune aparte: Milişăuţiul de Sus care făcea parte din districtul Rădăuţi şi Milişăuţiul de Jos din districtul Suceava. Denumirea Milişăuţiului vine după unii de la cuvântul latin ,,ostaş,, sau de la cuvântul ,,mel,, + terminaţia -vţi. ,,Mel,, înseamnă var, iar satul este aşezat lângă o străveche ,,varniţă,, de unde-i vine şi numele de Meleşevo - Meleşevţi.

Milişăuţiul este aşezat la gura pârâului Horaiţ, localitatea fiind tot la fel de veche ca şi Bădeuţiul. Localitatea este legată de biserica din timpul lui Alexandru cel Bun. Pe locul acestei biserici, în apropierea şesului numit Varniţa, cunoscut câmp de bătălie al tătarilor, Ştefan cel Mare a zidit biserica Sfântul Procopie în 1487.

Aici pe câmpul de bătălie ,,Varniţa,, Ştefan cel Mare a nimicit hoardele tătare.

În decursul vremurilor satul a fost purtat de mâini boiereşti, ducând la neânţelegeri între aceştia privind vânzările şi cumpărările. Într-o vreme satul aparţinea în întregime episcopului de Rădăuţi Evloghie, care cumpărase jumătate de sat de la un Dumitru din Turiatca, iar alta obşinută de la părintele Aftanasie care o dăruise mănăstirii Solca.

De la acest vlădică, satul Milişăuţii de Sus a trecut din 1634 la rudele sale, la o soră Ana, care la rândul ei, dăruieşte Milişăuţiul de Jos mănăstirii Sfântul Ilie, pe când Milişăuţiul de Sus trece în posesia fiicei sale Maria Caragiu, care iarăşi îl dărui nepoatei sale Maria.

Moşia aceasta trecu din mână în mână până ce deveni a Mariei, soţia hatmanului George Hum. Maria Hum dăruieşte o parte a Milişăuţiului mănăstirii Iţcani de lângă Suceava. Cealaltă parte a moşiei cu toate veniturile şi drepturile o vinde visternicului Nicolai pentru ,,o sută de lei li un cal deşălat,,

Varlaam Ursachi ieromonahul de la mănpstirea Iţcani, în ziua de 9 martie 1733 reuşeşte să obţină de la Grigore Ghica Vodă, un act de danie pentru sine şi biserica sa dar nu pentru multă vreme, căci înşelăciunea este dovedită sub Ioan Mavrocordat Vodă, iar ieromonahul este pus sub urmărire la 14 ianuarie 1744.

La 17 mai 1746 Costandachi, fiul armaşului Constantin şi unchiul lui Nicolai, vânduse Milişăuţiul lui Vasile Pădure din Suceava cu 110 lei care nu-i era rudă şi nici răzeş.

De aceea, marele vornic Lupu Balş care cumpărase atunci o parte a moşiei Romaneşti, considerându-se megieş, pe baza contractului de cumpărare din 5 iunie 1746 cumpără Milişăuţiul de la Vasile Pădure tot cu 110 lei. Mănăstirea Solca îi cere lui Balş satul Milişăuţi, considerând neântemeiată deţinerea lui, dar Balş totuşi îl stăpâneşte până în 1760.

Balş vinde Milişăuţiul mănăstirii Solca pe baza contractului din 20 ianuarie 1760 care de curând fusese din nou împărţit în două.

Milişăuţiul de Jos, după cum arată un hrisov al lui Ioan Toader Calimachi (calmeş) Vodă, din 9 ianuarie 1761, a fost dăruit mănăstirii Sf.Ilie de către Irina, fiica lui Gheorghe Mînzul şi de bărbatul său Grigoraş, iar Milişăuţiul de Sus aparţinea mănăstirii Solca prin hrisovul din 20 ianuarie 1760.

Satul s-a  aflat sub această stăpânire până în anul 1776.

Milişăuţiul de Sus s-a unit cu cel de Jos în 1910, în vremea primarului vasile Siretean.

În componenţa localităţii mai intră şi două cătune: Lunca şi Gara.


LUNCA


Sat la marginea Milişăuţiului, component al localităţii, este situat la sud-vest de satul Gara, în lunca Sucevei. Satul este de tip împrăştiat în lunca râului Suceava, care îl inundă parţial şi periodic la revărsări.

A luat fiinţă în 1885 când s-a aşezat acolo primul gospodar Ozarchevici Vasile.


GARA


Este deasemenea un sat arondat oraşului, care s-a dezvoltat de-a lungul DN 2H Rădăuţi-Suceava precum şi în lunca de pe malul stâng al râului Suceava.

Satul a fost întemeiat de unii dintre locuitorii de la calea ferată şi Gara Milişăuţi(construite între anii 1870-1874), punând astfel bazele cătunului Gara.



I.2.Cadrul general al localitatii Milisauti



AŞEZARE GEOGRAFICĂ


Străbătând valea Sucevei de la cel mai important centru economic, social şi cultural al judeţului care este municipiul Suceava, spre locul de veşnică odihnă a marelui Ştefan cel Mare, Putna, pătrundem după 28 km într-o aşezare ce se remarcă prin frumuseţea caselor construite, prin florile multicolore ce insoţesc DN 2H pe tot parcursul acestuia prin oraş, prin hărnicia locuitorilor acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, locuitori care cu greu îşi găsesc timp pentru odihnă.

Fiecare pas pe drumul străbătut, naşte rezonanţe istorice pentru locuitori, ei amintindu-şi că pe aici a păşit şi cel care a dat Moldovei strălucire şi pe care ei îl numesc, cu veneraţie ,,cel sfânt".

Este vorba aici de marele domnitor Ştefan cel Mare. Poate că şi amintirea acelor vremuri glorioase şi demult apuse, îi face pe oamenii de azi să se dăruiască prin tot ceea ce fac localităţii lor.

Oraşul Milişăuţi este aşezat în sudul depresiunii Rădăuţi, în estul judeţului Suceava, la o depărtare spre nord de 28 km de municipiul Suceava şi 8 km spre sud-est de municipiul Rădăuţi.

Localitatea se află la întretăierea a două vechi drumuri comerciale, azi două importante artere de circulaţie care leagă municipiul Suceava de meleagurile minunatelor mănăstiri bucovinene - Putna şi Suceviţa şi un altul ce leagă Rădăuţiul de ţinuturi cu un bogat trecut istoric - Arbore, Solca şi Voroneţ.

Teritoriul administrativ al comunei este bine delimitat de comunele învecinate de către râul Suceviţa - spre nord, râul Suceava şi Dealul Varniţei înspre nord-est, Dealul Horaiţ la est, râul Solca la sud, Dealul Burlei la vest.

Din punct de vedere administrativ, actualul oraş Milişăuţi, cuprinde oraşul Milişăuţi (Milişăuţi şi fostul sat Bădeuţi), iar ca sate arondate oraşului, satele Lunca şi Gara.


RELIEFUL


Relieful de pe teritoriul orasului Milişăuţi, se datoreşte în cea mai mare parte acţiunii ăndelungate la scară geologică a factorilor externi, din care rolul principal l-a avut reţeaua hidrografică şi procesele deluviale de modelarea versanţilor.

El derivă dintr-o veche  câmpie marină (sarmatic inferioară) a cărei suprafaţă iniţială, înălţată epirogenetic a fost distrusă şi înlocuită cu un relief de dealuri separate de văi largi, cum este cea a râului Suceava, care s-a instalat în perioada Volhyniană şi care a fost împins spre est de către afluenţii săi de dreapta (Suceviţa şi Solca cu afluentul său Iaslovăţ) ca urmare a aportului mare de aluviuni.

Trecerea de la zona de şes către vârfurile înalte ale dealurilor mărginaşe se face treptat cu uşoare ruperi de pantă în fruntea teraselor. În etapa actuală, evoluţia reliefului teritoriului oraşului Milişăuţi posedă atât forme de relief sculptural cât şi forme de acumulare.


CARACTERISTICI CLIMATICE


Din punct de vedere climatic teritoriul oraşului Mililăuţi se află în cuprinsul climei Podişului Sucevei, districtul climatic nordic al Podişului Moldovei. Trăsătura de bază, constă în permanenţa activităţii ciclonice din nord-vestul Europei ceea ce determina ca verile să fie ceva mai răcoroase.

Caracteristicile sale generale constau în temperaturi medii anuale de 7-8 grade, vânturi dominante de vest şi nord-vest, ierni cu zăpezi abundente şi veri cu ploi dese.




GEOLOGIA


Teritoriul din care face parte oraşul Milişăuţi corespunde cu zona în care s-a produs scufundarea maximă a platformei Moldoveneşti.

Apa freatică în zona se află la adâncimi diferite şi oscilează în funcţie de forma de relief. Pânza freatică alimentează numeroase izvoare care în unele locuri ies la suprafaţă din cauza înclinării straturilor.


HIDROGRAFIA


Teritoriul judeţului Suceava aparţine în întregime bazinului hidrografic al râului Siret, deci şi localitatea Milişăuţi face parte din acelaşi bazin, în acelaşi timp aparţinând bazinului hidrografic al râului Suceava care pe teritoriul localităţii primeşte ca afluent pârâul Suceviţa, în dreptul localităţii Milişăuţi.

Pe 80% din suprafaţă, localitatea este drenată de numeroase pâraie, care în multe locuri au fost captate de populaţia aşezării pentru amenajarea iazurilor folosite în scopuri  gospodăreşti.


SOLURILE


Solurile predominante sunt cele specifice zonelor de vegetaţie existente - în special cernoziom, soluri brune închise de pădure, soluri brune de pădure podzolite, soluri negre de fâneaţă, soluri pseudogleice podzolite, soluri pseudogleice, soluri humicogleice ca soluri zonale.

Dintre cele azonale  întâlnim aluviuni şi soluri aluviale, regosoluri, complexe de soluri în zona de alunecări şi soluri antropice.

Suprafeţele uşor înclinate care se regăsesc pe teritoriul localităţii, au în profilul lor aluviuni cu alternare de terasă şi depozite fine de natură colovială, dând naştere astfel unor depozite formate din nisipuri şi prundişuri.















Capitolul II


Analiza situatiei actuale a localitatii Milisauti



       II.1.Resurse economice


Profil economic şi social-cultural


Funcţiunile economice principale ale orasului sunt: agricultura, creşterea animalelor, prelucrarea produselor agricole, prelucrarea cărnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastrului şi nisipului din bazinul râului Suceava, producţia de materiale de construcţie, turismul de tranzit, mica meşteşugărie, servicii de transport rutiere.

În Milişăuţi există un număr de 3 şcoli, 2 grădiniţe, 1 bibliotecă publică, 1 dispensar, 2 cabinete stomatologice, 2 farmacii, 1 dispensar veterinar, 1 farmacie veterinară, 6 biserici, 2 săli de spectacole, 1 stadion, 1 oficiu poştal.

Orasul este racordat la reţeaua de telefonie având o centrală telefonică automată. În comună mai funcţionează şi o reţea de televiziune prin cablu.

          În  Milisauti funcţionează mai multe societăţi de producţie dintre care amintim:

-         S.C. Ecolact S.A. - fabrică de prelucrare a laptelui si brânzeturi

-         S.C.Căldărescu gater

-         S.C. Construct balastieră

-         SC Viodram - staţie PECO

-         4 abatoare pentru sacrificare animale şi producţie preparate din carne

-         4 mori de cereale

-         O ferma pentru îngraşarea taurinelor

-         Două depozite de distribuire a materialelor de construcţii

-         O unitate pentru producerea de utilajelor agricole mici

-         Două asociaţii familiale pentru producere incălţăminte







Varza murata - o vehe traditie care s-a transformat intr-o afacere profitabila


De aproape cincizeci de ani, varza murata este una dintre cele mai importante surse de venit pentru locuitorii Milisautiului. Sute de hectare din jurul satului sunt cultivate cu soiuri de varza selectate de gospodari de-a lungul timpului.

O data cu venirea sezonului, satul bucovinean intra in alerta maxima. Se pregatesc cazile de trei-patru tone, iar miile de capatani de varza sunt pregatite pentru marea calatorie.


Cu mic, cu mare, toata suflarea satului se mobilizeaza pentru pregatirea muraturilor. Pe marile cazi nu se poate ajunge decat cu ajutorul scarilor. Una cate una, trecute din mana in mana, capatanile infoiate de varza sunt asezate cu grija si apoi peste ele sunt presarate kilogramele de sare in proportii numai de ei stiute.
Reteta este simpla: varza, apa si sare.


Vecinii din satele apropiate au incercat sa-i imite, dar varza lor nu are acelasi gust ca cea de Milisauti. Secretul consta in faptul ca apa izvoarelor din sat este mineralizata, iar sarea grunjoasa este adusa numai de la Cacica. Specialistii de aici afirma ca varza lor murata tine pana la Pasti. Cristina Sorea a pregatit impreuna cu familia Sauciuc zece tone de varza murata. Ea spune ca secretul gustului deosebit consta in faptul ca varza este pusa la murat in cantitati foarte mari in acelasi recipient.

Recordul de capacitate al unei cazi este de sapte tone. Cada se afla in curtea lui Dumitru Paslaru. In cada a pus cinci tone de varza si doua tone de apa.
Procesul de murare dureaza o luna, iar apoi varza de Milisauti ia drumul pietelor marilor orase, nefiind ocolita nici Capitala.

Pretul pe piata Capitalei al verzei murate de Milisauti va fi de doi lei si cincizeci de bani kilogramul.       

   






       II.2.Infrastructura


Infrastructura oraşului Milişăuţi a cunoscut o modernizare continuă, numai în ultimii doi ani fiind asfaltate circa 1500 m strazi principale, balastrat circa 25 km drum comunal, reparaţii de poduri şi podeţe, valoarea fondurilor afectate de la bugetul local fiind de circa 1,5 miliarde lei. De asemenea se află în construcţie un pod peste râul Suceviţa, investiţie evaluată la circa 4 miliarde lei.

In vederea dezvoltării sectorului de producţie pe teritoriul oraşului Milişăuţi, Primăria îşi propune să atragă noi investitori pentru a obţine noi locuri de muncă pentru locuitori.


       II.3.Resurse culturale Monumente istorice


Biserica Sf.Procopie Milisauti


Inaltata de Stefan cel Mare in 1487, dupa cum arata pisania ce se afla in dreapta usii de intrare, pe zidul de

miazazi : ,,In anul 6989 <=1481>, luna iulie, 8, in ziua Sfantului Mare Mucenic Procopie, Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, si cu preaiubitul sau fiu Alexandru, a facut razboi la Rimnic cu Basarab voievod cel Tanar, domn al Tarii Romanesti, poreclit Tapalus. Si a ajutat Dumnezeu pe Stefan voievod si a biruit pe Basarab voievod ; si a fost pieire (cadere) foarte mare printre Basarabi. De aceeea Stefan voievod a binevoit, cu a sa bunavointa si cu gand bun, a zidi casa aceasta intru numele sfantului mare mucenic Procopie, in anul 6995 <=1487> ; si s-a inceput in luna iunie,8 ; si s-a sfarsit in acelasi an, in luna noiembrie, 13>>".

          Inscriptia, fara chenar, cu literele frumos taiate si clare, se pastreaza in muzeul din Radauti.

,,Muntenii fură biruiţi şi mulţime de inşi fără număr au pieirt şi toate steagurile lor au luatu şi mulţi boieri au picat. Şi pre Ţepeluş Vodă încă l-au prins viu şi i-au tăiat capul. Iar Ştefan Vodă au pus muntenilor domnu pre Vladu Vodă Călugăru,,.



Apoi Ştefan Vodă s-a întors cu toată oastea sa cu mare fală, ca un biruitoriu, la scaunul său la Suceava, au zidit biserică pre numele Sfântului mucenic Procopie la satul Bădeuţi, care a fost una dintre cele mai pitoreşti biserici din vremea lui Ştefan cel Mare.

Această ctitorie a lui Ştefan cel Mare se păstra între suratele ei din Bucovina, ca cea mai frumoasă străveche înfăţişare nestricată de cârpelile şi adaosurile vremuriloe de mai târziu.


Biserica arăta foarte frumos în legătura contraforturilor sure cu muchiile acoperişului de şindrilă neagră, veche în izbucnirea subţiraticului turn cu ocniăe frumoase, care păstrau sub streaşină trei rânduri de discuri smălţuite albastre şi galbene. Ferestrele erau mici, iar uşa laterală obişnuită. Frumuseţea constă în proporţii iar interesul în acele rotile de smalţ nemaiântâlnite la altă biserică din Bucovina.

Valoarea artistică a picturilor acestei biserici este evidenţiată de Leca Morariu şi de V.Tomiuc. Acesta din urmă afirmă că ,,frescele din nord şi din sud conturează caracterul original al edificiului, un monument nepreţuit,, din punct de vedere istoric.

          Dupa diferite prefaceri suferite in decursul timpului, biserica a fost total distrusa de armata austriaca, in primul razboi mondial. In 1790, fatadele tencuite si pictate fusesera varuite, iar cele trei turle, adaugate nu se stie cand, au fost indepartate, pastrandu-se doar cea mai mare, originara, ascunsa inca de o invelitoare nepotrivita, refacuta in 1890. Tot refacuti erau probabil si contrafortii din caramida.


          Biserica de plan treflat, cu turla pe naos.

Dimensiuni : lungimea 22,50 m ; largirea naosului 8,75 m, largimea in dreptul sanurilor 11,20 m.

          Pronaos patrat, cu intrarea pe latura de sud si cate o fereastra pe laturile de nord si vest. Absidele laterale, ca si absida altarului, semicirculare in interior si cu cate cinci laturi in exterior. Fiecare absida avea cate o fereastra in ax. In locul proscomidiei si diaconiconului, patru mici nise in absida altarului.


          Pronaosul boltit cu un semicilindru intretaiat de doua bolti cu penetratii reunite. Pe naos, o turla ridicata pe cele doua randuri de arcuri ale boltilor moldovenesti. Un al doilea arc mare transversal sprijinea semicalota absidei altarului. In exterior, turla avea 16 fete si era asezata pe o baza de sectiune patrata. Sase contraforti inalti si unul mic la altar, poate adaugati, intareau zidurile in exterior.

          Fatadele, initial in materiale aparente, cu decor de placi smaltuite si ornamentate cu rozete si nasturi au fost ulterior tencuite si pictate. La abside, firide alungite (sapte la altar si cate cinci la cele laterale), iar deasupra acestora un numar dublu de ocnite. La turla, cate o firida si o ocnita pe fiecare latura ; sub streasina, placi smaltuite. O ferestra in arc frant, in zidul de vest, ulterior astupata ; celelalte patru erau dreptunghiulare, cu baghete incrucisate la colturi. Se mai pastreaza inca la cetateni din localitate fragmente sculptate de ancadramente de usa.

        

Chenarul usii de intrare, cu muluri in arc frant, era incadrat intr-un dreptunghi.Acoperisuri separate pe altar, sanuri si pronaos.

          In 1887, au fost spalate picturile din interior. Partile mai importante ce s-au putut vedea cu aceasta ocazie, au fost : in altar, sirul episcopilor, Cina si spalarea picioarelor ; in naos, Adormirea Maicii Domnului, scene din ciclul Patimilor si tabloul votiv ; in pronaos, martiriul sf.Procopie, patronul bisericii.

Dintre toate bisericile din Bucovina, biserica din Milişăuţi era unica ce şi-a conservat tipul evului mediu neschimbat.

Biserica a fost distrusă în august 1917 prin dinamitarea ei de către armata austro-ungară. Biserica mai constituia şi un important punct de observare pentru soldaţii unguri şi austrieci. Ruşii observând turnul înalt au deschis foc de artilerie asupra bisericii. Ungurii şi austriecii, pentru a scăpa de tunurile ruseşti, pun dinamită sub ziduri şi într-o clipă au transformat-o într-un morman de pietre.

Distrugerea monumentului în primul război mondial a însemnat şi distrugerea picturilor, dispărute odată cu monumentul.

Această biserică făcea parte din marea epocă constructivă în domeniul arhitecturii medievale, epocă în care s-a cristalizat pe deplin stilul moldovenesc de arhitectură.

Din acelaşi an datează şi construcţia bisericii din Pătrăuţi. Pictorii muralişti au realizat ansambluri de o suverană valoare artistică prin împodobirea în 1487 a unor biserici  printre care şi Milişăuţiul.

În 1936 s-a terminat casa parohială din Milişăuţi, despărţindu-se astfel Bădeuţiul de Mililăuţi prin parohii separate şi cu această ocazie ruinele fostei biserici Sf.Procopie au rămas pe teritoriul Milişăuţiului.

          Ruinele Bisericii sf. Procopie, se afla in incinta cimitirului din orasul Milisauti.

Ramasite din fosta clopotnita a bisericii care se mai gasesc in incinta cmitirului.

Fantana de la poarta cimitirului, a carei piatra se pastreaza inca din timpul domniei lui Stefan cel Mare.

Capelă din lemn existentă în cimitir, ridicată după primul război mondial în locul istoricului lăcaş, de către locuitorii din Milişăuţi.


Mormantul lui Emil Bodnaras - Iaslovat


Emil Bodnaras - 1904-1976, n. Iaslovat, Judetul Suceava. Militant comunist roman. Membru al grupului de conducere operativa a P.C.R. care a organizat insurectia nationala armata din 23 August 1944.










Capitolul III


Probleme şi obiective


Disfunctionalitati

Din analizele situatiei existente se desprind o serie de aspecte critice sau disfunctionalitati la nivelul comunei si a localitatilor componente.


- Satul Badeuti despartit in doua parti de paraul Sucevita, circulatia vehiculelor si pietonilor fiind ingreunata din cauza neexistentei nici unui pod prin vad. Constructia unui pod fie chiar din lemn se impune cu necesitate.


- Malul stang al paraului Sucevita este foarte erodat de apa, in unele portiuni existand pericolul ruperii drumului. In aceste situatii trebuie luate masuri de aparare a malului stang al paraului prin indiguirea acestuia in punctele critice.


- Traversarea localitatilor si in special a zonelor centrale de catre traficul greu constituie o situatie de disconfort. Se impune realizarea unor artere de circulatie ocolitoare in mod deosebit pentru acest gen de trafic.


- O serie de drumuri din intravilanul localitatilor sunt in anumite perioade greu practicabile prin lipsa unui pat din piatra compactata.


- reteaua de dotari social -culturale ale satelor este insuficient dezvoltata, iar cea existenta  este insuficient dimensionata.


- Zona cu valoare istorica din cimitirul satului Milisauti este insuficient protejata si pusa in valoare.


- Inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa si a unei retele de canalizare a apelor uzate menajere precum si de epurare a acestora inainte de deversare in emisar.


- Iluminatul public al strazilor este insuficient dezvoltat.


- Lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a populatiei cu combustibili solizi necesari producerii caldurii in locuinte.



Administratia locala a orasului MILISAUTI ar dori sa realizeze contacte si sa intretina relatii de amicitie, colaborare si eventual de infratire cu alte localitati din Europa.
             Scopul lor este de a afla cum se poate imbunatati activitatea pentru o mai buna deservire a locuitorilor, de a asimila tehnici si metode moderne pentru rezolvarea problemelor deosebite cu care se confrunta.


             Probleme de interes deosebit cu care se confrunta cetatenii din Milisauti:


- restituirea terenurilor agricole;


-organizarea unei evidente cadastrale;


- programe de sprijinire a virstnicilor si copiilor aflati in dificultate;


- mai buna valorificare a potentialului economic al localitatii;


-ecologizarea teritoriului, reducerea poluarii mediului ambiant.

















Capitolul IV


Formarea planului de dezvoltare si definirea cailor de actiune pentru atingerea obiectivelor



Protectia mediului

Programul actiune pentru Protectia Mediului este conceput ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare.

Programele de actiune pe termen mediu prevad:

a) Protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);

b) Aplicarea ferma a legislatiei de mediu (Legea nr. 137/1995); adoptarea unui sistem de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;

c) Stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil;

d) Introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.


Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala

Strategia pe termen mediu confera o importanta majora Planului de Amenajare, in respectul valorilor dezvoltarii durabile si standardelor Uniunii Europene. Acest plan va fi promovat prin programe, inclusiv credite externe, in vederea dezvoltarii echilibrate a retelei localitatii, a infrastructurii, sistemelor de locuire in cadrul rural, gestionarii responsabile a terenurilor si a patrimoniului national si construit.

Principiile strategice ale dezvoltarii regionale vizeaza:

a) Promovarea mecanismelor economiei de piata in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente;

b) Cresterea capacitatii regiunii (din punct de vedere institutional, financiar, decizional);

c) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;

d) Crearea sanselor egale in ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua.

e) Preintampinarea aparitiei unor zone problema;


Comisia de fundamentare a Strategiei a ajuns la concluzia ca obiectivele acesteia sunt nu numai dezirabile, ci si realiste.



Planurile de implementare a Directivelor Uniunii Europene


Stadiul realizării măsurilor  din Planurile de implementare a Directivelor Uniunii Europene privind protecţia mediului (dosarul judeţului Suceava), din responsabilitatea altor instituţii.


 

MĂSURA/ACŢIUNEA

Instituţie responsabilă

Termen de realizare

Stadiul realizării la data de 30.06.2007

1. Legislaţie orizontală

 

 

 

Implementarea Deciziei 93/389/CEE şi a Deciziei 280/2004/CE, privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de CO2 şi alte gaze cu efect de seră

 

 

 

Conştientizarea publicului în domeniul schimbărilor climatice

Autorităţi publice locale

Permanent

În curs de realizare

Participarea în promovarea şi derularea proiectelor JI (Joint Implementation)

Autorităţi publice locale

Permanent

În curs de realizare

2. Managementul deşeurilor

 

 

 

Implementarea directivei privind gestiunea deşeurilor de echipamente electrice, electronice şi restricţii de folosire a anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice (EEE)

 

 

-

Identificarea/reabilitarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor de EEE

Autorităţi publice locale

Decembrie 2007

-

Înfiinţarea, începând cu anul 2007, a unor sisteme de colectare comune sau individuale a acestor deşeuri

Autorităţi publice locale

Decembrie 2007

-

Înfiinţarea până la sfârşitul anului 2007, a cel puţin unui punct de colectare a deşeurilor EEE în fiecare judeţ

Autorităţi publice locale

Decembrie 2007

-

Înfiinţarea până la sfârşitul anului 2007 a cel puţin unui punct de colectare a deşeurilor EEE în fiecare oraş cu peste 100 000 de locuitori

Autorităţi publice locale

Decembrie 2007

-

 


Planul de implementare a legislaţiei şi de consolidare instituţională la nivel local în anul 2007


MĂSURA /ACŢIUNEA

Instituţie responsabilă

Termen de realizare

Stadiul realizării la data de 30.06.2007

Cap.22 Protecţia mediului

 

 

 

1. Legislaţie orizontală

 

 

 

Întărirea capacităţii de implementare a legislaţiei în domeniului evaluării impactului asupra mediului (EAI) prin:

 

 

 

Organizarea unei campanii publicitare cu tema EAI, în colaborare cu autorităţile publice locale

APM

Autorităţi publice locale

Iunie 2007

În curs de realizare

Intărirea capacităţii de implementare a legislaţiei privind evaluarea efectelor anumitor programe asupra mediului prin:

 

 

 

Participarea la sesiunea de instruire, organizate la nivel regional, a reprezentanţilor autorităţilor locale din regiunea respectivă pe tema procedurii de evaluare de mediu a planurilor şi programelor

Autorităţi publice locale

Mai 2007

-

Întărirea capacităţii de implementare a legislaţiei în domeniul formaţiei de mediu prin:

 

 

-

- Realizarea legăturii între pagina web privind informaţia de mediu a APM cu site-urile altor autorităţi locale care deţin informaţii de mediu

APM

Autorităţi publice locale

Octombrie 2007

În curs de realizare

-         Realizarea:

-         Registrului/listei cu informaţii de mediu deţinută

-         Registrului/listei pentru înregistrarea solicitărilor de informaţii

-         Registrului/listei cu informaţia de mediu difuzată din oficiu

APM

Autorităţi publice locale

 

În curs de realizare

Organizarea compartimentului de informare/relaţii publice  

 

APM

Autorităţi publice locale

Mai 2007

Realizat

 

Organizarea şi dotarea unui spaţiu pentru consultarea de către public a registrelor/listelor cu informaţia de mediu

APM

Autorităţi publice locale

Mai 2007

În curs de realizare

2. Managementul deşeurilor

 

 

 

Consolidarea capacităţii de implementare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor prin:

 

 

-

- Identificarea tuturor agenţilor economici care au obligaţia valorificării şi reciclării  deşeurilor de ambalaje

APM

Iunie 2007

-

Organizarea a 2 campanii de conştinetizare a populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor

APM

Prefecturi

Primării

ONG uri

Agenti econimici

Iulie 2007

Decembrie 2007

În curs de realizare

Urmărirea respectării calendarului de închidere a crematoriilor de deşeuri medicale în conformitate cu termenele asumate în procesul de negocieri

APM

Consiliile judeţene

Consiliile Locale

Agenţi economici identificaţi

Garda de mediu

DJSP

Spitalele implicate

Decembrie 2007

În curs de realizare

 Urmărirea respectării calendarului de conformare/închidere a instalaţiilor de incinerare existente până la data , în conformitate cu rezultatele negocierilor implementării Directivei 2000/76/CE

APM

Consiliile Judeţene

Consiliile Locale

Agenţi economici identificaţi

Garda de mediu

Decembrie 2007

În curs de realizare

 

Urmărirea respectării calendarului de închidere etapizată a depozitelor de deşeuri nepericuloase

 

APM

Consiliile Judeţene

Consiliile Locale

Agenţi economici identificaţi

Garda de mediu

 

Decembrie 2007

 

În curs de realizare

Urmărirea realizării  condiţiilor impuse pentru depozitele de şantier existente în inventarul prezentat în Planul de implementare al Directivei 99/31/CE

APM GNM

Consiliile Judeţene

Consiliile Locale

Agenţii economici

Decembrie 2007

Nu este cazul




În perioada 16 22.09.2006, s-a desfăşurat a IV a ediţie a ,,Săptămânii Mobilităţii Europene” secţiune care a avut ca scop circulaţia fără maşini.

În acest sens, s-au distribuit pliante şi s-au lipit afişe, în care s-a explicat populaţiei importanţa şi rolul acestei acţiuni cu privire la protecţia mediului.


Deasemenea, reprezentanti ai Agenţiei Pentru Protecţia Mediului Suceava, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei Milişăuţi, au participat la Scoala cu clasele I-VIII din localitate, la o dezbatere cu elevii şi cadrele didactice, întâlnire care a avut ca scop sensibilizarea locuitorilor, cu privire la importanţa acestei acţiuni.



    















ANEXE





























ANEXA 1.



 ACTE NORMATIVE REFERITOARE LA GENERALITATI SI POLITICI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

                                

Lege nr. 97/1992                                                             ( M.Of. nr. 237 din 09/24/92)

Lege pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgariei privind colaborarea in  domeniul protectiei mediului inconjurator.

Lege nr. 137/1995                                                            ( M.Of. nr. 304 din 12/30/95)

Legea protectiei mediului.

     - actualizate limite amenzi prin: Hotarare nr. 314/1998

     - completat prin: Lege nr. 159/1999

     - abrogate articole prin: Lege nr. 453/2001

     - modificat si completat prin: Ordonanta de urgenta nr. 91/2002

     - modificat si completat prin: Lege nr. 294/2003

Lege nr. 158/1999                                                            ( M.Of. nr. 513 din 10/22/99)

Lege privind constituirea si functionarea Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila.

Lege nr. 73/2000                                                             ( M.Of. nr. 207 din 05/11/00)

Lege privind Fondul pentru mediu.

     - modificat si completat prin: Ordonanta de urgenta nr. 93/2001

     - modificat si completat prin: Lege nr. 293/2002

     - modificat si completat prin: Ordonanta de urgenta nr. 86/2003

Lege nr. 86/2000                                                             ( M.Of. nr. 224 din 05/22/00)

Lege pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la  justitie in problemele de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998.

Lege nr. 22/2001                                                             ( M.Of. nr. 105 din 03/01/01)

Lege pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la  Espoo la 25 februarie 1991.

Lege nr. 622/2001                                                            ( M.Of. nr. 770 din 12/03/01)

Lege pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana de adoptare a  Acordului privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua europeana de informare si observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, si a Acordului dintre Romania si   Comunitatea Europeana privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua europeana de   informare si observare a mediului.

Lege nr. 112/2002                                                            ( M.Of. nr. 189 din 03/20/02)

Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protectia mediului.

Lege nr. 645/2002                                                            ( M.Of. nr. 901 din 12/12/02)

Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul   integrat al poluarii.

Lege nr. 179/2003                                                            ( M.Of. nr. 330 din 05/15/03)

Legea privind cofinantarea asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de catre Comunitatea Europeana  prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectele din domeniul protectiei mediului  inconjurator.




Ordonanta de urgenta nr. 165/2001                                 ( M.Of. nr. 815 din 12/19/01)

Ordonanta de urgenta privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protectia mediului.

     - aprobata prin: Lege nr. 112/2002

Ordonanta de urgenta nr. 34/2002                                  ( M.Of. nr. 223 din 04/03/02)

Ordonanta de urgenta privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.

     - aprobata cu modificari prin: Lege nr. 645/2002

Hotarare nr. 127/1994                                                      ( M.Of. nr. 94 din 04/12/94)

Hotarare privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii la normele privind protectia mediului inconjurator.

     - modificat prin: Hotarare nr. 254/1995

Hotarare nr. 314/1998                                                      ( M.Of. nr. 221 din 06/17/98)

Hotarare privind actualizarea limitelor amenzilor prevazute in Legea protectiei mediului nr. 137/1995.

Hotarare nr. 337/1999                                                      ( M.Of. nr. 218 din 05/18/99)

Hotarare privind infiintarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti.

Hotarare nr. 1179/2000                                                    ( M.Of. nr. 627 din 12/04/00)

Hotarare privind aprobarea listei cuprinzand echipamentele pentru protectia mediului, scutite de taxe vamale la import.

Hotarare nr. 373/2001                                                      ( M.Of. nr. 192 din 04/17/01)

Hotarare privind aprobarea listei cuprinzand echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale  de import, achizitionate in cadrul proiectelor LIFE 99/ENV/RO/006607 MOSYM si LIFE 99/ENV/RO/006746 ASSURE.

Hotarare nr. 922/2001                                                      ( M.Of. nr. 621 din 10/02/01)

Hotarare privind aprobarea Listei cuprinzand echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import, achizitionate in cadrul proiectului “Sistemul meteorologic integrat national” .

Hotarare nr. 1097/2001                                                    ( M.Of. nr. 707 din 11/07/01)

Hotarare privind constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului  protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national.

Hotarare nr. 1174/2001                                                    ( M.Of. nr. 789 din 12/12/01)

Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale Administratiei   Fondului pentru Mediu.

Hotarare nr. 80/2002                                                        ( M.Of. nr. 116 din 02/12/02)

Hotarare privind aprobarea sprijinului financiar acordat participantilor romani la Programul LIFE MEDIU din bugetul de stat al Romaniei.

Hotarare nr. 96/2002                                                        ( M.Of. nr. 121 din 02/14/02)

Hotarare privind echiparea si dotarea personalului Garzii de Mediu.

     - modificat prin: Hotarare nr. 799/2002

Hotarare nr. 573/2002                                                      ( M.Of. nr. 414 din 06/14/02)

Hotarare pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor.

Hotarare nr. 711/2002                                                      ( M.Of. nr. 615 din 08/20/02)

Hotarare privind aprobarea publicarii deciziilor Consiliului de Asociere Romania-Uniunea Europeana.

Hotarare nr. 913/2002                                                      ( M.Of. nr. 668 din 09/09/02)

Hotarare privind aprobarea Listei cuprinzand echipamentele pentru protectia mediului scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, achizitionate in cadrul proiectului "Sistemul meteorologic integrat national".

Hotarare nr. 984/2002                                                      ( M.Of. nr. 676 din 09/11/02)

Hotarare privind aprobarea Listei cuprinzand echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata, achizitionate in cadrul Proiectului LIFE - MEDIU 00/ENV/RO/000986

RIVERLIFE.


Hotarare nr. 918/2002                                                      ( M.Of. nr. 686 din 09/17/02)

Hotarare privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.

Hotarare nr. 1115/2002                                                    ( M.Of. nr. 781 din 10/28/02)

Hotarare privind accesul liber la informatia privind mediul.

Hotarare nr. 317/2003                                                      ( M.Of. nr. 208 din 03/31/03)

Hotarare pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al Fondului pentru mediu.

Hotarare nr. 582/2003                                                      ( M.Of. nr. 386 din 06/04/03)

Hotarare privind plata contributiei Romaniei la Programul LIFE-Natura al Comunitatii Europene pe anii 2003 si 2004.

Hotarare nr. 650/2003                                                      ( M.Of. nr. 420 din 06/16/03)

Hotarare privind plata contributiei Romaniei pentru anul 2003 pentru participarea la Programul LIFE al Comunitatii Europene.

Hotarare nr. 739/2003                                                      ( M.Of. nr. 495 din 07/09/03)

Hotarare privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.

     - completat prin: Hotarare nr. 1625/2003

     - modificat prin: Hotarare nr. 1626/2003

     - modificat prin: Ordonanta nr. 41/2004

Hotarare nr. 761/2003                                                      ( M.Of. nr. 499 din 07/10/03)

Hotarare pentru reorganizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu.

     - modificat prin: Ordonanta nr. 41/2004

Hotarare nr. 1195/2003                                                    ( M.Of. nr. 732 din 10/20/03)

Hotarare pentru aprobarea contributiei voluntare anuale a Romaniei la bugetul Programului Natiunilor Unite pentru  Mediu (UNEP), pentru anii 2002 si 2003.

Hotarare nr. 1625/2003                                                    ( M.Of. nr. 68 din 01/27/04)

Hotarare privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

Ordin nr. 125/1996                                                           ( M.Of. nr. 73 din 04/11/96)

Ordin pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului  inconjurator.

     - abrogate articole prin: Ordin nr. 184/1997

     - abrogate articole prin: Hotarare nr. 918/2002

     - abrogate articole prin: Ordin nr. 860/2002

Ordin nr. 184/1997                                                           ( M.Of. nr. 303bis din 11/06/97)

Ordin pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu.

     - modificat si completat prin: Ordin nr. 709/1999

Ordin nr. 756/1997                                                           ( M.Of. nr. 303bis din 11/06/97)

Ordin pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

     - modificat prin: Ordin nr. 592/2002

Ordin nr. 44/1998                                                             ( M.Of. nr. 138bis din 04/06/98)

Ordin pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator.

Ordin nr. 214/RT/16/NN/1999                                            ( M.Of. nr. 187 din 04/30/99)

Ordin pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentatiilor si de emitere a acordului de mediu la planurile de   urbanism si de amenajare a teritoriului.

Ordin nr. 709/1999                                                           ( M.Of. nr. 476 din 10/31/99)

Ordin privind continutul avizului de mediu pentru privatizare, emis de autoritatea competenta, in aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 450/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a  Ordonantei de  urgenta nr. 88/1997.



Ordin nr. 340/2000                                                           ( M.Of. nr. 144 din 04/06/00)

Ordin pentru aprobarea Nomenclatorului de lucrari si servicii care se presteaza de catre autoritatile pentru protectia  mediului in regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente.

     - modificat prin: Ordin nr. 1444/2003

Ordin nr. 1184/RT/201/NN/2000                                        ( M.Of. nr. 461 din 09/21/00)

Ordin pentru aprobarea reglementarii tehnice “Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integranta a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de urbanism  Indicativ GH 008 2000”.

Ordin nr. 1325/2000                                                         ( M.Of. nr. 580 din 11/20/00)

Ordin privind participarea publicului, prin reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul.

Ordin nr. 246/2002                                                           ( M.Of. nr. 317 din 05/14/02)

Ordin pentru aprobarea unor acorduri de mediu.

Ordin nr. 439/2002                                                           ( M.Of. nr. 517 din 07/17/02)

Ordin pentru aprobarea organizarii actiunii de voluntariat in domeniul protectiei mediului.

Ordin nr. 1043/2002                                                         ( M.Of. nr. 851 din 11/26/02)

Ordin pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Declaratie privind obligatiile de plata la veniturile  Fondului pentru mediu".

Ordin nr. 1144/2002                                                         ( M.Of. nr. 35 din 01/22/03)

Ordin privind infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si  modul de raportare a acestora.

Ordin nr. 860/2002                                                           ( M.Of. nr. 52 din 01/30/03)

Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.

Ordin nr. 863/2002                                                           ( M.Of. nr. 52 din 01/30/03)

Ordin privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Ordin nr. 1388/2003                                                         ( M.Of. nr. 207 din 03/31/03)

Ordin privind constituirea si functionarea colectivului de analiza tehnica la nivel central.

Ordin nr. 1182/2002                                                         ( M.Of. nr. 331 din 05/15/03)

Ordin pentru aprobarea Metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului.

Ordin nr. 864/2002                                                           ( M.Of. nr. 397 din 06/09/03)

Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera si de participare  a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera.

Ordin nr. 370/2003                                                           ( M.Of. nr. 756 din 10/29/03)

Ordin privind activitatile si sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu.

Ordin nr. 818/2003                                                           ( M.Of. nr. 800 din 11/13/03)

Ordin pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu.

Ordin nr. 978/2003                                                           ( M.Of. nr. 3 din 01/05/04)

Ordin privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice si juridice care elaboreaza studii de evaluare a impactului  asupra mediului si bilanturi de mediu.

Ordin nr. 36/2004                                                             ( M.Of. nr. 43 din 01/19/04)

Ordin privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu.  





ANEXA 2.

INFORMATII PUBLICE PRIVIND MEDIUL

Anul  2006

PRIMARIA ORASULUI MILISAUTI

Sediul : MILISAUTI, NR. 26

Nr.telefon/fax 418175 ; 418072

Adresa e-mail : milisauti@artelecom.net

Denumirea compartimentului specializat de informatii si relatii publice caruia i se poate solicita informatia : Serviciul Urbanism si Amenajarea Teritoriului

Nr.telefon/fax 418175 ; 418172

Adresa e-mail oana.balan@easynet.ro; oanagabrielabalan@yahoo.com

Persoana de contact : ing. Balan Oana

Nr.

crt.

Tipul informatiei privind mediul detinuta

Conditiile de disponibilizare a informatiei

Descriere succinta :

Denumire

Cod

1

Informatii privind calitatea apelor din fantani

Starea elementelor de mediu

A2

Primaria Milisauti intre orele 8-16

2

Informatii privind calitatea solului si existenta solurilor degradate

Starea elementelor de mediu

A3

Primaria Milisauti intre orele 8-16

3

Informatii privind suprafata terestra, peisajul si ariile naturale, diversitatea biologica si componentele sale

Starea elementelor de mediu

A4

Primaria Milisauti intre orele 8-16

4

Informatii privind amplasarea gropilor de gunoi si cantitati de deseuri colectate

Factori, activitati ori masuri care afecteaza sau pot afecta mediul

B5

Primaria Milisauti intre orele 8-16

5

Informatii privind avize, acorduri si autorizatii de mediu

Factori, activitati ori masuri administrative care afecteaza ori pot afecta mediul

B6

Primaria Milisauti intre orele 8-16

6

Masuri administrative privind protectia mediului

Activitati ori masuri, care afecteaza ori pot afecta mediul

B8

Primaria Milisauti intre orele 8-16

7

Strategii si politici privind protectia mediului

Activitati ori masuri, care afecteaza ori pot afecta mediul

B9

Primaria Milisauti intre orele 8-16

8

Legislatie privind protectia mediului

Activitati ori masuri, care afecteaza ori pot afecta mediul

B10

Primaria Milisauti intre orele 8-16

9

Planuri si programe de actiune

Activitati ori masuri care pot afecta protectia mediului

B11

Primaria Milisauti intre orele 8-16

10

Sanatatea populatiei

Informatii privind starea de sanatate a populatiei in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu

C1

Primaria Milisauti intre orele 8-16

11

Siguranta populatiei

Informatii privind siguranta populatiei in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu

C2

Primaria Milisauti intre orele 8-16

12

Conditiile de viata

Informatii privind conditiile de viata in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu

C3

Primaria Milisauti intre orele 8-16

13

Zonele culturale

Informatii privind zonele culturale in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu

C4

Primaria Milisauti intre orele 8-16

14

constructiile

Informatii privind constructiile in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu

C5

Primaria Milisauti intre orele 8-16


POVESTE



Pământul, deocamdată


O fabrică de brânzeturi, 3 balastiere, 1 gater, câteva ateliere de reparaţii auto şi multe, multe unităţi comerciale, mai ales buticuri, crâşme şi câteva magazine mai… deocheate. Cam la aceasta s-ar rezuma, într-un fel, puterea economică a oraşului. În rest, baza este pământul, care a constituit, ani în şir, după decembrie 1989, mărul discordiei pentru foarte mulţi cetăţeni. De la pământ, ca şi în alte locuri, s-au certat fraţi între ei, părinţi cu copii, bunici cu nepoţi ş.a.m.d.

Cei mai mulţi au ajuns la judecată, umblând ani în şir pe sălile tribunalului. Când a preluat, în anul 2000, funcţia de primar, domnul Mircea Laurus a găsit la Primărie 463 de hotărâri judecătoreşti prin care oamenii primeau dreptul de proprietate asupra unor terenuri revendicate. Unii nici nu figurau în registrul agricol, dar au obţinut, aşa cum şi-au dorit, pământ. Cu doi martori, pe care-i convingeai uşor, chiar şi cu un rachiu, să depună mărturie, primeai pământ spun unii localnici. Nu mai trebuiau alte probe, nimeni nu lua în seamă adresele trimise de autorităţile locale. În hotărârile instanţei scria clar: „se va pune în pose-sie pe raza localităţii”. Or, a-ceastă „rază” devenise prea... largă şi pământul nu mai ajun-gea, la un moment dat. Cu mare greu, primarul şi echipa sa au găsit o rezervă de teren în locul numit „Pe toloacă” şi au încercat să-i mulţumească pe toţi. Altfel, era bai.

O parte dintre cei ce aveau hotărâri judecătoreşti definitive l-au acţionat pe primar în judecată, cerându-i câte 300.000 de lei daune de întârziere pentru fiecare zi, pentru că nu-i pusese în posesie cu pământul revendicat. După cum ne spunea domnul Laurus, a fost mare încurcătură la Milişăuţi.

Zilnic, la primărie veneau câte 40-50 de cetăţeni, cu aceeaşi problemă: pământul. Acum, lucrurile s-au liniştit. Mai sunt vreo 20 de situaţii neclarificate, întrucât oamenii se judecă încă. După obţinerea unor sentinţe definitive, se va decide. Lupta oamenilor pentru pământ (şi acum unii mai schimbă haturile, încercând să fure de la vecinul câţiva metri pătraţi de teren) era explicabilă pentru că, de fapt, acesta constituie, aici, sursa cea mai sigură de venit. Castraveţii sau varza murată de Milişăuţi sunt întâlniţi în întreaga ţară. La Constanţa, Bu-cureşti sau Timişoara, în pieţele agroalimentare sunt nelipsiţi legumicultorii din Milişăuţi. Ei trudesc cât e vara de lungă, iar din toamnă devin comercianţi.


Forţă de muncă...la alegere

Aşa cum se întâmplă în multe alte localităţi din România, circa 60 la sută dintre tinerii din Milişăuţi care au împlinit 18 ani şi-au luat deja... zborul spre ţări străine. Cei mai mulţi dintre ei lucrează în Italia, Spania, Germania sau Austria.

S-au „tras” unii pe alţii, câştigă bani frumoşi şi, spre lauda lor, trimit din aceştia în ţară cu un scop precis: să-şi ridice casă. Aşa se explică şi faptul că, aici, la tot pasul, întâlneşti un şantier. Se înalţă vile frumoase, moderne, ce vor schimba mult aspectul aşezării.

A plecat tineretul şi a rămas... vârsta a treia. În această situaţie, ne-am întrebat: cine lucrează pământul, cine mai îngrijeş-te acele straturi lungi, de sute de metri, cu varză sau alte culturi? Există forţă de muncă la... liber. În două locuri fixe, din centrul oraşului, cei interesaţi se pot prezenta dimineaţa, la primele ore, şi îşi aleg oamenii. Cetăţeni din Republica Moldova, dar şi romi din Pătrăuţi, Arbore, Voitinel etc., care vor să câştige bani prin muncă cinstită. 25 de lei pe zi, plus mâncare şi un pachet de ţigări.

Dacă oferi şi un rachiu, scapi ceva mai ieftin. Moldovenii au venit în grupuri, familii întregi, şi-au găsit gazde şi muncesc. Avantajul este reciproc, altfel localnicii s-ar descurca greu cu munca la câmp.


Săracul buget local

În comparaţie cu alte aşezări ale judeţului, la Milişăuţi nu se poate vorbi de sărăcie. Cu toate acestea, mulţi dintre localnici sunt... strânşi la pungă şi uită să-şi achite dările faţă de bugetul local, care este... la pământ. Or, fără bani, nu se poate face mai nimic. Şi sunt atâtea probleme de rezolvat în oraş. Podul peste pârâul Suceviţa nu este terminat, Şcoala din Bădeuţi, veche de peste 100 de ani, trebuie acoperită, sediul Primăriei se află în clădirea căminului cultural, gazul metan trebuie să ajungă în casele oamenilor, drumurile se cer a fi întreţinute, salubrizarea localităţii, care, acum, este la înălţime, trebuie continuată. Şi câte altele… Din păcate, după cum ni s-a spus, dacă oamenii mai în etate îşi achită taxele şi impozitele până la ultimul leu, există şi inşi, cu TIR-uri în curte, care învârt afaceri mari, dar uită că sunt restanţieri; şi parcă nici nu le pasă de comunitatea în care trăiesc.

Mai mult ca atât; sfătuiţi de câţiva „gospodari”, care nu au nici perdele la case-le lor, dar se afirmă ca… zvonaci, dezinformându-i pe oameni în privinţa taxelor, câţiva cetăţeni, când impozitul pe terenul agricol intravilan era mai mare, au venit la Primărie şi au declarat pe propria răspundere că au curtea mai largă cu 10-20 de ari. Acum, când pentru curţi şi clădiri se plăteşte pe metrul pătrat, au... schimbat foaia, vin şi se plâng la autorităţile locale că nu mai au atâta curte, ci au teren arabil. La nivelul oraşului s-a format o comisie, care se deplasează la faţa locului şi constată exact care este situaţia.


Cu mâinile bătătorite

Mia atras atenţia, în Milişăuţi, în timpul documentării, o tânără, care gonea prin localitate pe un motoscuter. De vreo două ori a schimbat câteva vorbe cu domnul primar, după care şi-a văzut de treburi. Am aflat, apoi, că este chiar fata primarului, „mâna dreaptă a tatii”, care, alături de alţi membri ai familiei, a pus bazele unei ferme zootehnice.

Scurta dar interesanta istorie a acestei afaceri ar fi următoarea… Domnul primar Mircea Laurus este, înainte de toate, un bun gospodar, de la care mulţi pot învăţa ceva. Dovadă sunt şi mâinile sale bătătorite de muncă; uneori, după cum am aflat, la orele 3-4, dimi-neaţa, este... pe linia grajdului, unde îngrijeşte de animale.

Anul trecut, el a recoltat circa 100 de tone de cartofi. În primăvară, când credea că va scoate ceva bani pe ei, „barabulele” au ajuns la un preţ de nimica. I se ofereau, aproape în bătaie de joc, în jur de 2000 de lei pe kg. Supărat, nevrând să arunce la gunoi (cum au făcut unii) marfa, domnul Laurus a împrumutat 5000 de euro dintr-o bancă şi a cumpărat 20 de tăuraşi şi mai mulţi porci, punând bazele unei ferme zootehnice. Animalele sunt hrănite, în bună măsură, şi cu cartofii de care vorbeam şi arată bine. Stăpânul lor însă se întreabă mereu şi nu găseşte un răspuns: „De ce s-au importat, anul trecut, cartofi din diverse ţări, pre-cum Turcia, când la noi s-au înregistrat producţii record. Să fi beneficiat, oare, unii ma-hări, de anumite avantaje pe urma acestor importuri, în detrimentul agricultorilor?”

Până a găsi un răspuns mai exact, primarul fermier îşi îngrijeşte cu sârg animalele (şi păsările), care speră să-i aducă un oarecare venit.

Că în privinţa celor care ar trebui să se îngrijească de valorificarea produselor agricole de la lucrătorii ogoarelor, slabă nădejde.