| Referate | Director web | Adauga link | Contact |













































STRUCTURARE:


  1. Aspecte generale privind competenta
  2. Competenta functionala,materiala si personala a instantelor penale
    1. Competenta judecatoriei
    2. Competenta tribunalului militar
    3. Competenta tribunalului
    4. Competenta tribunalului militar teritorial
    5. Competenta Curtii de Apel
    6. Competenta Curtii militare de Apel
    7. Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
  3. Competenta sectiilor maritime si fluviale
    1. Competenta sectiei maritime si fluviale de la judecatorie
    2. Competenta sectiilor maritime si fluviale ale tribunalului judetean
  4. Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti
  5. Competenta privind innfractiunile savirsite in strainatate
  6. Probleme legate de competenta penala a instantelor de judecata
    1. Prorogarea de competenta
    2. Conexitatea
    3. Indivizibilitatea
    4. Disjungerea
    5. Chestiuni prealabile
    6. Schimbarea incadrarii juridice si schimbarea incadrarii faptei
    7. Declinarea de competenta si conflictele de competenta in fata instantei de judecata
    8. Stramutarea cauzelor penale
    9. Incompatibilitatea,abtinerea si recuzarea





Bibliografie :


Codul de procedura penala

Cu ultimele modificari aduse prin :


  • Legea nr.356/2006 pentrumodificarea si completarea codului de procedura penala,precum si pentru modificarea altor legi
  • O.U.G. nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala,precum si pentru modificarea altor legi


Drept procesual penal Ion Neagu,Mugur Lazar Carmen Paraschiv Mircea Damaschin

Coordonator Prof.dr.Ion Neagu Editura GLOBAL LEX 2001


Drept procesual penal partea generala Atanasiu Crisu curs universitar Editura All Beck 2004


CONSTITUTIA ROMANIEI  din 31/10/2003 Publicata in Monitorul Oficial,Partea I nr.767 din 31/10/2003


Tratat de procedura penala,Parte generala Nicolae Volonciu


Judecata penala in prima instanta Theodor Mrejeru Bogdan Mrejeru Editura Universul Juridic 2006


Note de curs personale









1. Aspecte generale privind competenta


,,Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege’’.1

Organizarea judecatoreasca,in Romania,este reglementata de L.304/2004 republicata unde se arata ca instantele judecatoresti sunt :judecatoriile,tribunalele,

curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai functioneaza,conform aceleiasi Legi,sectiile maritime si fluviale infiintate pe linga judecatoriile si tribunalele Constanta si Galati.

Formele fundamentale sub care se prezinta competenta sunt urmatoarele :

  • competenta functionala
  • competenta materiala
  • competenta teritoriala

Formelor fundamentale li se adauga si forme subsidiare:

  • competenta personala
  • competenta speciala
  • competenta exceptionala

Competenta functionala a instantei de judecata arata activitatile pe care le desfasoara instanta in cadrul competentei sale generale.

Citeva din atributiile repartizate instantelor judecatoresti pe baza acestei forme a competentei:

  • judecata in prima instanta
  • judecata in apel si recurs
  • solutionarea conflictelor de competenta
  • stramutarea

Competenta materiala a instantelor de judecata este modalitatea cu ajutorul careia se determina competenta instantelor in functie de obiectul cauzelor penale ce urmeaza a fi solutionate.

Se face o delimitare, pe linie verticala,a competentei prin repartizarea cauzelor penale intre instante de grade diferite.

Incalcarea dispozitiilor legale privind competenta materiala se sanctioneaza cu nulitate absoluta.2

Competenta teritoriala a instantelor de judecata este criteriul in baza caruia se distribuie cauzele penale intre instante de acelasi grad,impartirea cauzelor facindu-se pe linie orizontala.

In fiecare judet functioneaza cite un tribunal cu sediul in localitatea de resedinta a judetului. In Bucuresti functioneaza un tribunal. In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau din Municipiul Bucuresti.

Curtile de Apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie cuprinzind mai multe tribunale.

In ce priveste competenta materiala a instantelor militare,in Romania functioneaza patru tribunale militare repartizate astfel:

  • Bucuresti
  • Cluj-Napoca
  • Iasi
  • Timisoara

Functioneaza,de asemenea,un singur Tribunal Militar Teritorial si o singura Curte Militara de Apel,ambele la Bucuresti.

Nerespectarea normelor de competenta teritoriala se sanctioneaza cu nulitate relativa.

Competenta personala a instantelor de judecata ca forma subsidiara a competentei reprezinta modalitatea prin care instantele de judecata solutioneaza cauzele penale in raport de anumite calitati pe care le au faptuitorii.

Exista competenta personala a instantelor de judecata privind calitatea de militar (cu exceptia elevilor din liceele militare),in cazul infractiunilor comise de judecatori,procurori si notari care fac obiectul unor instante superioare in grad.

Avem competenta personala si fata de calitatile de presedinte al Romaniei,deputat,

senator si membru al guvernului,calitati ce implica competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie care  judeca,de asemenea,pe toti cei care au comis fapte penale si au calitatea de judecatori la Curtea Constitutionala,membri ai Curtii de Conturi,

judecatori,procurori si controlori financiari de la aceasta Curte,presedintele Consiliului Legislativ,sefii cultelor religioase si ceilalti membri ai clerului cu rang de arhiereu sau echivalentul acestuia.

Pentru a fi aplicate dispozitiile privind competenta personala a instantelor de judecata este esentialmente necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea ceruta de lege in momentul savirsirii infractiunii.

Incalcarea normelor privind competenta personala atrage nulitatea absoluta,exceptia de necompetenta putind fi ridicata in tot cursul judecatii pina la pronuntarea hotaririi.

Competenta speciala a instantelor judecatoresti este competenta pe care o au organele special infiintate pentru infractiuni dintr-un anumit domeniu si care necesita o pregatire de specialitate.

Se intilneste in cazul sectiilor maritime si fluviale ale instantelor din Constanta si Galati in legatura cu infractiuni privind regimul navigatiei maritime si fluviale.

Avem competenta speciala si in cazul instantelor militare pentru infractiuni tipic militare (dezertare,insubordonare,incalcare de consemn,lovirea superiorului etc.) unde intilnim o impletire a competentei personale cu cea speciala.

Competenta exceptionala a instantelor judecatoresti o intilnim in situatii exceptionale ca de exemplu: starea de razboi,starea de asediu sau alte situatii cu totul deosebite,conditii in care anumite instante judecatoresti primesc spre solutionare cauze penale pe care nu le-au avut in competenta in mod obisnuit.

,,Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.

Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii,cu posibilitatea participarii,dupa caz,a unor persoane din afara magistraturii’’.3

Competenta exceptionala are un caracter temporar care dureaza pe toata perioada situatiei exceptionale care a impuso


2. Competenta functionala,materiala si personala a instantelor penale


2.1. Competenta judecatoriei


Potrivit art.25 C.proc.pen. judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile,

cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

Potrivit competentelor functionale,judecatoria judeca numai in prima instanta si,in ce priveste competenta materiala,judecatoria are competenta generala.

Legea nr.281/2003 prevede:

  • Judecatoria solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege art.25,alin.(2)
  • Inlocuirea sau incetarea internarii medicale se dispune de catre judecatorie art.434
  • Judecatoria este competenta sa solutioneze cererea de liberare conditionata art.450,alin.(1)


2.2. Competenta tribunalului militar


Tribunalul militar,sub aspect functional,fiind egal in grad cu judecatoria,solutio-neaza cauze penale numai in prima instanta.

Ca si judecatoria,tribunalul militar nu poate judeca in apel sau recurs.

Competenta materiala si personala a acestei instante este determinata de art.26 C. proc.pen. care prevede ca tribunalul militar judeca in prima instanta:


2.3. Competenta tribunalului


In privinta competentei functionale,tribunalul poate judeca,atit in prima instanta,cit si ca instanta de apel sau recurs,de asemenea solutioneaza conflictele de competenta care se ivesc intre judecatoriile din raza sa teritoriala.

Art.27 C.proc.pen. arata infractiunile care revin spre solutionare,potrivit competentei materiale,tribunalelor asa cum sunt pervazute prin modificarile aduse de Legea nr.281/2003.


2.4. Competenta tribunalului militar teritorial


Competenta functionala a tribunalului militar teritorial este aceeasi cu cea a tribunalelor,astfel ca tribunalul militar teritorial  judeca :

  • in prima instanta
  • in apel
  • in recurs
  • solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare

Atit competenta materiala cit si cea personala,a trbunalului militar teritorial,este delimitata prin lege.


2.5. Competenta Curtii de Apel


Art.28 ind.1 C.proc.pen.,prevede,pentru Curtea de Apel,atit competenta materiala cit si competenta personala.

Sub aspectul competentei functionale,Curtea de Apel judeca :

  • in prima instanta
  • in appel
  • in recurs
  • soutioneaza conflictele de competenta care se ivesc intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale aflate in raza sa teritoriala ori intre judecatoriile din circumscriptiile unor tribunale diferite care se gasesc in raza teritoriala a Curtii.


2.6. Competenta Curtii Militare de Apel


Curtea Miltara de Apel instanta unica functioneaza in Bucuresti si judeca :

  • in prima instanta
  • in apel
  • in recurs
  • solutioneaza anumite conflicte de competenta

Infractiunile care sunt date in competenta de solutionare a Curtii Militare de Apel sunt prevazute in art.28 C.proc.pen.


2.7. Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie


Sub aspect functional Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca :

  • in prima instanta
  • in recurs
  • judeca recursurile in interesul legii
  • solutioneaza conflictele de competenta in cazul in care este instanta superioara comuna
  • solutioneaza cazurile in care cursul justitiei este interupt
  • soutioneaza cererile de stramutare

In cuprinsul art.29 C.proc.pen.sunt aratate cazurile care cad in competenta de solutionare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


3. Competenta sectiilor maritime si fluviale


Legea 304/2004,republicata,prevede dispozitii speciale pentru sectiile maritime si fluviale la judecatoriile si tribunalele judetene din Constanta si Galati.

Se recunoaste o competenta speciala acestor instante in vederea rezolvarii in cele mai bune conditii a unor cauze penale ce prezinta anumite aspecte speciale.


3.1. Competenta sectiei maritime si fluviale de la judecatorie


In ce priveste competenta functionala,aceasta sectie judeca doar in prima instanta.

Se are in vedere,in ce priveste competenta acestor organe,pe linga competenta materiala atribuita si o competenta personala impusa de calitatea faptuitorului (marinar sau persoana care face parte din personalul marinei civile).


3.2. Competenta sectiilor maritime si fluviale ale tribunalului judetean


Se prevede,in cazul sectiilor maritime si fluviale ale tribunalelor Galati si Constan-ta,prin L.304/2004,republicata,o competenta speciala.

Aceste sectii judeca :

  • in prima instanta
  • ca instanta de recurs-judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de catre sectiile maritime si fluviale ale ju-decatoriilor din cele doua localitati


4. Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti


Prin Codul de procedura penala se prevede o competenta teritoriala diferita pentru infractiunile savirsite in tara fata de cele savirsite in strainatate.

Legea 304/2004,republicata,privind organizarea judecatoreasca,prevede ca in fiecare judet exista un numar de judecatorii care variaza in functie de numarul locuitorilor din judetul respectiv. In Bucuresti exista 6 judecatorii pentru fiecare sector.

In fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul in localitatea de resedinta a ju-detului,iar in Municipiul Bucuresti functioneaza,de asemenea,un tribunal.

Sunt 15 Curti de Apel,fiecare Curte de Apel isi exercita competenta intr-o circum-scriptie cuprinzind mai multe tribunale.

Exista 4 tribunale militare care functioneaza in :

  • Municipiul Bucuresti
  • Cluj-Napoca
  • Iasi
  • Timisoara

Exista un singur tribunal militar teritorial si o singura Curte Militara de Apel,am-bele functionind in Bucuresti.

Codul de procedura penala prevede,in art 30,ca determinarea competentei teritoriale pentru infractiunile savirsite pe teritoriul national,se face dupa urmatoa-rele criterii :

  1. locul unde a fost savirsita infractiunea
  2. locul unde a fost prins faptuitorul
  3. locul unde locuieste faptuitorul
  4. locul unde locuieste persoana cautata

Trimiterea in judecata nu se poate face decit de catre o instanta care se afla la unul din locurile prevazute in art.30 alin.1 C.proc.pen.


5. Competenta privind infractiunile savirsite in strainatate


Infractiunile savirsite in afara granitelor Romaniei,pe o nava sau aeronava romana aflata intr-o zona nesupusa suveranitatii unui stat(marea libera) sunt prevazute in Codul de procedura penala,art.31.

Infractiunile savirsite in afara teritoriului tarii se judeca,dupa caz,de catre instantele civile sau militare in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca nu are domiciliul si nu locuieste in Romania iar fapta este de competenta judecatoriei,se judeca de catre judecatoria sectorului 2-Bucuresti. In celelalte cazuri fapta se judeca de instanta competenta dupa materie si calitatea persoanei din Municipiul Bucuresti.

Nerespectarea normelor de competenta teritoriala atrage sanctiunea nulitatii relative. Exceptia de necompetenta poate fi ridicata de catre procuror sau oricare dintre parti pina la momentul citirii actului de sesizare in fata primei instante.


6. Probleme legate de competenta penala a instantelor de judecata


6.1. Prorogarea de competenta


Prorogarea de competenta consta in prelungirea competentei normale a organelor judiciare asupra unor cauze care in mod normal revin altor organe judiciare. Aceasta prorogare opereaza numai in favoarea organelor superioare in grad.

Legea procesual penala stabileste cazurile in care se poate proroga competenta si nu se admite prorogare de competenta conventional.

Reglementarile privind prorogarea de competenta sunt prevazute si reglementate de art.35 C.proc.pen.

Situatiile in care se impune prorogarea de competenta in materie penala le intilnim in cazurile :

  • conexitatii
  • indivizibilitatii
  • chestiunilor prealabile
  • in cazul shimbarii incadrarii juridice sau a calificarii faptei


6.2. Conexitatea


Conexitatea implica o legatura reala intre doua sau mai multe fapte,legatura care rezulta din imprejurarile in care faptele au fost savirsite. Conexitatea se impune pentru realizarea unei operativitati si a unei economii in activitatea procesuala. Se evita,de asemenea,solutiile contradictorii si se creeaza o viziune de ansamblu cu privire la toate aspectele aflate in legatura.

Cazurile de conexitate sunt prevazute de art.34 C.proc.pen.

Reunirea cauzelor se face de catre instanta careia ii revine competenta de judecata.


6.3. Indivizibilitatea


In cazul indivizibilitatii avem o singura infractiune care este savirsita de mai multe persoane,ori mai multe infractiuni se savirsesc prin acelasi act,sau in cazul infrac-tiunilor continuate cind mai multe acte alcatuiesc latura obiectiva a unei singure infractiuni.

Codul de procedura penala prevede,in art.33 cazurile de indivizibilitate :

  • in cazul savirsirii unei infractiuni la care au participat mai multe persoane
  • cind doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite prin acelasi act
  • in cazul infractiunilor continuate sau in orice alte cazuri cind doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune


6.4. Disjungerea


Disjungerea este o operatie inversa fata de cea a reunirii cauzelor penale si consta in despartirea anumitor cauze.

Art.38 C.proc.pen. prevede cauzele in care are loc disjungerea,interesul fiind tot al unei mai bune judecati.

Disjungerea poate fi dispusa numai de catre instanta de judecata care poate hotari ca judecarea unor infractori sau a unor infractiuni sa se faca separat.


6.5. Chestiuni prealabile


Instanta penala este competenta sa judece orice chestiune prealabila de care depin-de solutionarea cauzei,chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altei instante.4

Obiectul chestiunii prealabile trebuie sa se refere la:

  • cerinte esntiale din continutul constitutiv al infractiunii
  • inlaturarea caracterului penal al faptei
  • corecta incadrare a faptei
  • orice alte aspecte care se refera la rezolvarea fondului cauzei

Legea prevede ca hotarirea definitiva a instantei civile a unei imprejurari ce consti-tuie o chestiune prealabila in procesul penal,are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale.


6.6. Schimbarea incadrarii juridice si schimbarea calificarii faptei


Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramine competenta a o judeca chiar daca constata,dupa efectuarea cercetarii judecatoresti,ca infractiunea este de competenta instantei inferioare.5

Prorogarea intervine numai daca instanta constata in cursul cercetarii judecatoresti

ca in cazul schimbarii incadrarii juridice sau a calificarii faptei este competenta o instanta inferioara .

Daca procesul nu a ajuns in faza judecatii schimbarea calificarii faptei va atrage,in toate cazurile,trimiterea in judecata la instanta competenta,daca schimbarea calificarii faptei s-a facut printr-o lege noua.


6.7. Declinarea de competenta si conflictele de competenta in fata instantei de judecata


Inainte de a trece la solutionarea cauzei instanta de judecata isi verifica competenta cu privire la acea cauza. Daca constata ca nu este competenta in solu-tionarea acelei cauze isi va declina competenta printr-o hotarire de declinare de competenta si va trimite dosarul instantei competente pentru solutionare.6

Hotarirea de declinare de competenta nu poate fi supusa apelului si nici recursului.

Conflictul de competenta intervine intre doua sau mai multe instante atunci cind acestea se recunosc deopotriva competente sa judece cauza respectiva,in acest caz avem conflict pozitiv de competenta,sau instantele isi declina competenta reciproc, situatie in care ne aflam in fata unui conflict negativ de competenta.


6.8. Stramutarea cauzelor penale


O cauza penala se judeca,in conditii normale,de catre instanta competenta dar legea prevede in anumite situatii,pentru buna desfasurare a procesului penal,sa se poata produce o derogare de la competenta teritoriala normala prin intermediul institutiei stramutarii.

Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad,in cazul in care ,impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei,dusmaniilor locale sau calitatii partilor,cind exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cind una dintre parti are o ruda sau un afin pina la gradul patru inclusiv printre judecatori sau grefierii instantei.7

Admiterea sau respingerea cererii de stramutare se dispune da catre Inalta Curte de Casatie si Justitie,fara aratarea motivelor care au dus la acest rezultat.8


6.9. Incompatibilitatea,abtinerea si recuzarea

Incompatibilitatea impune inlaturarea persoanelor care,facind parte din organele care desfasoara procesul penal sau ajuta la solutionarea acestuia,pot fi suspectate datorita unor imprejurari personale,de natura a pune la indoiala obiectivitatea lor in solutionarea cauzelor penale.

Legea prevede ca pot fi incompatibile urmatoarele categorii de personae:

  • judecatorul
  • procurorul
  • grefierul de sedinta
  • organul de cercetare
  • expertul
  • interpretul

Abtinerea este situatia prin care cel aflat in cazurile de incompatibilitate prevazute de lege cere sa fie inlocuit cu o alta persoana cu aceeasi calitate.

Persoana incompatibila este obligata sa declare presedintelui (in cursul judecatii) ca se abtine de la a participa la judecata,cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii,deoarece simpla declaratie nu produce nici un efect juridic.

Incheierea prin care instanta de judecata admite sau respinge abtinerea nu este supusa nici unei cai de atac.

Recuzarea este o institutie prin intermediul careia partile pot inlatura din activitatea procesuala persoanele incompatibile cind acestea nu s-au abtinut de la participarea in cadrul procesului penal.

Recuzarea se poate face oral sau scris,cu mentionarea cazului de incompatibilitate ce costituie motivul recuzarii9.

In cazul in care cererea de recuzare sau de abtinere se indreapta impotriva intregii instante,ea se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara.





1 Constituţia României,art.126 pct.1

2 C.proc.pen.art.197,alin.2

3 Constituţia României,art.126.pct.5

4 C.proc.pen.art.44,alin.1

5 C.proc.pen.,art.41.alin.1

6 C. proc.pen.,art.42

7 C.proc.pen.,art.55.alin.1

8 C.proc pen,art.60.alin.1

9 C.proc.pen.,art.51.alin.2