| Referate | Director web | Adauga link | Contact |





UNIVERSITATEA TEHNICA „GH. ASACHI” IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA

SECTIA CONTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE





















                                                                                                                                                                                                                                                                                         

                                                                                                                

                                                     

     

                                                     






2003-2004





Tema proiectului


              Sa se proiecteze planseul din beton armat peste parterul unei constructii alcatuite din doua corpuri conform schiei de mai jos.

              Dimensiunile interioare ale celor 2 corpuri precum si distributia elementelor structurale ale planseelor sunt prevazute în anexa, functie de numarul de ordine “n” al studentului.

              Zidaria exterioara se realizeaza din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm.

              Corpurile A si B sunt despartite printr-un rost de tasare.

              Încarcarile utile corespunzatoare fiecarui corp sunt prevazute în anexa si sunt de asemenea  diferentiate functie de numarul de ordine.

              Pardoseala peste planseele ce se proiecteaza se realizeaza din mozaic turnat în câmp continuu de 1 cm grosime, pe o sapa de egalizare din mortar, de ciment, de 3 cm grosime.

              La stabilirea încarcarilor nu se vor lua în considerare zidurile interioare ce compartimenteaza nivelul deoarece sunt realizate din structura usoara tip Rigips.

               Planseul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale si grinzi secundare utilizând calitatile de beton si armatura indicate în anexa.Dimensionarea sectiunilor elementului va fi facuta cu ajutorul relatiei de echilibru.Placa planseului va fi armata cu bare independente tip OB37 asociata în plase legate si cu plase sudate tip STNB.

             


    1. Proiectul va cuprinde:
  1. Piese scrise:

1.Calculul si alcatuirea placii planseului cu grinzi principale si grinzi secundare

  2.Calculul si alcatuirea grinzii secundare

  3.Calculul si alcatuirea grinzii principale

  4.Calculul si alcatuirea placii planseului casetat

  5.Dimensionarea si alcatuirea retelei de grinzi

  1. Piese desenate

1.Plan cofraj si armare placa

2.Detalii de armare grinda secundara

3.Detalii de armare grinda principala

4.Plan cofraj si armare placa

5.Detalii de armare grinzi


    1. Etapizarea proiectului
  1. Tema.Bibliografie.Etape.Calculul placii (corp A)
  2. Schita armare placa.Încarcari si calculul static al grinzii secundare
  3. Dimensionarea grinzii secundare la actiunea momentului încovoietor.Schita preliminara de armare
  4. Dimensionarea grinzii secundare la actiunea fortei taietoare
  5. Calculul static al grinzii principale
  6. Dimensionarea grinzii principale la moment încovoietor si forta taietoare
  7. Schita armare grinda principala.Plan cofraj si armare placa (A)
  8. Detalii armare grinzi
  9. Încarcari si calculul static al placii (corp B)
  10. Dimensionarea placii.Alegerea armăturilor pentru placă
  11. Calculul static si dimensionarea retelei de grinzi
  12. Dimensionarea grinzilor.Schite de armare.Detalii de armare grinzi
  13. Plan cofraj si armare placa (corp B)
  14. Predare proiect


    1. Bibliografie


C.Leonte, Luminita Anghel - Îndrumar pentru proiectarea planseelor din beton armat


    1. Date personale










       





















       































       














ETAPA I.  Calculul si alcatuirea placii planseului pe grinda principala si grinda secundara

     

    1. Stabilirea schemei statice. Predimensionarea


Schema statica de calcul este o grinda continua pe reazeme fixe.

      



       




       1m




       30cm                                        



               



           

          1.2 Calculul încarcarilor



Denumire încarcare

Valori normate

Coeficientul conditiilor de lucru

Celula valori de calcul

1

Greutate proprie placa

175

1,1

192,5

2

Greutate pardoseala

85

1,3

110,5

3

Greutate tencuiala

21

1,3

27,3

4

Total permanente

=281


g=330,3

5

Încarcari utile

P=690

1,2

=828


Total



           

      


     

    1. Calculul static al placii


       Calculul static se face în domeniul plastic pentru o fâsie unitara considerata din planseu;STAS10107/0-90,admite calcul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice.

       Nu sunt puse conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor.

       Raportul între încarcarea de lunga durata si încarcarea totala este mai mic decât 0,75.


    

       E

       A                B                C        D

       

                       

       


                               




    

          1.4 Dimensionarea plăcii


                a) Armare OB37 (;)


                 

                b) Armare STNB ()


  

                  



                                                     

ETAPA II.  Schiţă armare placă. Încărcări şi calculul static al grinzii secundare(G.S)


Pentru: câmpul 2:

           

             câmpul 1:

            





       A        1        B        2        C



       

                                                          


                                                                                                          

                                                                                                          


                             

       

                             

                              

       

                             

                             



Plăcile la care se calculează şi se armează după o singură direcţie(direcţia scurtă a plăcii).

Diametru minim pentru bare în câmp

-numărul minim de bare/m=5

-numărul maxim de bare/m=10

Toate barele de rezistenţă se termină obligatoriu cu ciocuri, lungimea unui cioc fiind de 7x d (diametrul armăturii respective).

  1. După alegerea armăturii în cele 4 secţiuni caracteristice pentru schiţa de armare se pleacă iniţial de la un câmp interior:

   -50% din armătura aleasă rămâne la partea inferioară a plăcii şi se ancorează în elementele marginale cu o acoperire de 1 cm;

   -celelalte 50% din bare se ridică pe reazeme la partea superioară la 1/10 din  

  1. Armătura pe reazemele intermediare este în acest moment formată din porţiunea superioară orizontală a armăturii continue ridicate din . Restul până la necesar se completează cu călăreţi ce se petrec de o parte şi de alta a reazemului cu 1/4 din .
  2. Se trece la câmpurile marginale (1 şi 9)

               Diferenţa de număr de bare neacoperite se împarte în 2:

   -50% bare continue numai pe deschiderea acestui câmp(jos) iar restul se ridică pe reazemele aferente acestui câmp după regulile cunoscute.

  1. Primul reazem interior(B) are în prezent asigurată armarea din porţiunile drepte superioare ale mărcilor 2 şi 5. Diferenţa până la necesar se completează cu călăreţi.

            Pe direcţia lungă, necalculată a plăcii, se dispune o armătură constructivă care trebuie să reprezinte OB37 care are rolul de a asigura stabilitatea armăturilor de rezistenţă dar şi de a prelua tensiuni din contracţia betonului.

2.2 Armarea cu plase sudate

Reprezintă un mod industrializat şi rapid în execuţie pentru armarea plăcilor după o singură direcţie (plase cu ochiuri dreptunghiulare tip GR ) şi a plăcilor după 2 direcţii (plase cu ochiuri pătrate tip GQ). Plasele se realizează în uzine prin sudare în puncte a unei reţele de bare cu diametre cuprinse între 3 şi 10mm din STNB.

Se lucrează la dimensiunile 2.40X5.80 iar plasele cu ochiuri dreptunghiulare au armătura de rezistenţă dispusă pe direcţia lungă a acesteia, barele transversale având numai rol de repartiţie.


          2.3 Încărcări şi calculul static al grinzii secundare

Dimensionarea secţiunilor transversale de beton şi a armăturii longitudinale de rezistenţă se face din calculul la starea limită de rezistenţă la acţiunea momentului încovoietor iar armătura transversală (etrieri şi bare înclinate) din calculul la starea limită de rezistenţă la acţiunea forţei tăietoare.


       2.3.1 Dimensionarea grinzii secundare








                                                     







30                                  


                                       



          2.3.2 Schema statică de calcul

  Este o grindă continuă pe mai multe reazeme care sunt date de grinda principală.

A        B        C        D        E

       

               1                        2        3        4

       

                       

                                                                       


 


          2.3.3 Calculul încărcărilor

Dacă nu se mai face o distribuţie trapezoidală a încărcărilor.


Denumire încărcare

Valori normate

n

Valori de calcul

1.

Greutate proprie

407

1.1

447.7

2.

Încărcări transmise pe placă

623.82

1.2

748.58


Total încărcări permanente

=1030.82


g=1196.28

3.

Încărcări utile

=1531.8

1.2

=1838.16


Total


q=3034.44


          2.3.4 Calculul static al grinzii secundare



       2.3.5 Stabilirea înălţimii grinzii secundare


Se face în secţiunea din reazemul B deoarece lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime .


                      

       

               a                       

                                           

       


                                                         

                                                          


                                        X                                          




       










       

ETAPA III. Calculul grinzii secundare la acţiunea momentului încovoietor.

Schiţă preliminară de armare.


        3.1    Dimensionarea armăturilor

          3.1.1 Dimensionarea în câmpul 1.(secţiune în formă de T)


Stabilirea lăţimii active de placă.

                      

       

       

                                           

                                                                


                                                           

                                                                   


                                     



                             

 

          3.1.2 Dimensionarea în reazemul B

          3.1.3 Dimensionarea în câmpul 2



       3.1.4 Dimensionarea în reazemul C



       3.2 Schiţa preliminară de armare


Se face după alegerea armăturilor, în cele 4 secţiuni caracteristice, utilizând următoarele principii şi recomandări:

Dacă într-o secţiune se aleg bare cu diametre diferite acestea nu trebuie să difere între ele cu mai mult de 25%.

În general o secţiune se armează cu 3-5 bare care se recomandă a fi dispuse pe un singur rând.

Cele 2 bare din câmpuri care se aşează în colţurile secţiunii nu se ridică niciodată, ele rămân la partea inferioară a grinzii pe toată lungimea acesteia.

Ridicarea barelor pe reazeme la se face respectând planurile de ridicare conform schiţei de mai jos:







Călăreţii de pe reazem trebuie să fie minim 2 bare care se aşează în colţurile de sus ale secţiunii:







       

              

:

      

         






În câmp etrierii sunt deschişi iar în zona reazemelor se dispun etrieri închişi.

      


ETAPA IV. Calculul grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare


       4.1 Generalităţi


Se face, în vederea dimensionării armăturii transversale din etrieri şi se mai numeşte calculul la starea limită de rezistenţă în secţiunile înclinate.

Dimensionarea se face în reazemul B stânga deoarece forţa tăietoare în această secţiune este maximă.

Diametrul etrierilor pentru grinda secundară:

(în zona centrală a câmpului se dispun etrieri deschişi iar zona reazemelor etrierii sunt       închişi)

Diametrele curent folosite:

Distanţele dintre etrieri trebuie să îndeplinească condiţiile:

Etrierii închişi se dispun pe 0.25 din lumină în stânga şi în dreapta reazemelor, iar în porţiunea centrală a deschiderilor (0.5 din lumină) etrierii sunt deschişi şi au distanţe mărite între ei (25 sau 30cm) deoarece sunt dispuşi constructiv.

Calculul se începe impunând etrieri cu 2 ramuri (din OB37 şi ).

Trebuie verificată condiţia:

    = forţa tăietoare capabilă a etrierilor şi a betonului

  = coeficientul condiţiilor de lucru (=1)

     p= procentul de armare longitudinală în dreptul fisurii

   = efortul preluat de etrieri pe unitatea de efort de grindă

Se mai verifică condiţia:

= proiecţia fisurii cea mai periculoasă

= numărul ramurilor de forfecare ale unui etrier

= aria unei ramuri

= coeficientul condiţiilor de lucru al armăturii transversale

= OB37=2100  ;  = distanţa dintre etrieri

       4.2 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 1


Se calculează:


       4.3 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 2



       4.4 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 3


ETAPA V. Calculul static al grinzii principale


       5.1 Stabilirea elementelor geometrice


Calculul static al grinzii principale se face în domeniul elastic (care este mai acoperitor) prin urmare deschiderile de calcul vor fi distanţele dintre axele reazemelor (stâlpi).


   

       5.2 Calculul încărcărilor


Schema statică a grinzii principale



        P        P                            P                      P

      G                      G                     G        G

    

       E

A                1          B                  2             C           3            D        4

       

                                                                              

                      



    

  5.3 Calculul static al grinzii principale


-Ipoteza 1 de încărcare:


3        6                               9        12

  



       G       G        G     G          G      G



2                               5                               8        11





       

1                               4        7        10




-Ipoteza 2 de încărcare:



3        6                               9        12

  



                    

         P       P                     P        P   


2                               5                               8        11





       

1                               4        7        10







-Ipoteza 3 de încărcare:



3        6                               9        12

  



                    

                                          P       P   


2                               5                               8        11





       

1                               4        7        10







-Ipoteza 4 de încărcare:





3        6                               9        12

  



                    

         P       P                                                     P        P   


2                               5                               8        11





       

1                               4        7        10




5.3.1 Momentele de inerţie şi rigidităţile absolute

       5.3.2 Calculul rigidităţii relative

           


       5.3.3 Calculul momentelor de încastrare perfectă


-pentru ipoteza 1:

-pentru ipotezele 2;3;4:


























       










5.3.5 Calculul momentelor încovoietoare şi forţei tăietoare





                                   P                                  P=10330.459


         G                                  G=6723.094               


A        B



               


         


14877.10459        +                           14927.31101          675.401

                                                                         

                         146.14741                                       

                                                           15169                      _                    15698.65341








       29877.029        +






   14877.10459                                                       _           19255

       


-Ipoteza 1+2:



-Ipoteza 1+3:











       









ETAPA VI. Calculul grinzii principale la moment încovoietor şi forţe tăietoare


          6.1 Calculul înălţimii grinzii principale


Se face pe reazemul B. Lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime :



Se verifică condiţia:



          6.2 Stabilirea lăţimii active de placă


          6.3    Dimensionarea la acţiunea momentului încovoietor

          6.3.1 Dimensionarea câmpului



Se alege numărul de bare între 3-5 din care 2 rămân la partea inferioară a grinzii pe toată lungimea ei, această armătură devine armătură comprimată pe reazeme ().


          6.3.2 Dimensionarea reazemului A


                      

       

               a                       

                                           

       


                                                         

                                                          

                                  X                                          

                        


                        


          6.3.3 Dimensionarea reazemului B




          6.3.4 Dimensionarea câmpului 2 (la )











          6.4    Dimensionarea la acţiunea forţei tăietoare

          6.4.1 Calculul forţei tăietoare



                G+P=17053.553     G+P=17053.553    


       

A        B



               


              2.22m                         2.22m                               2.22m

                                  



               G+P=17053.553     G+P=17053.553    


       

B        C



               


              2.22m                         2.22m                               2.22m

          6.4.2 Dimensionarea reazemului A



Fisura din punctul 1


     Schiţa de armare:


           

            

            





       A        1        B        2        C


       

       



                                                   

                                                                                                          


                             

       

                                                                       

                                                                                       

       

                             

                             







- Fisura cea mai periculoasă din punctul 2:



- Fisura cea mai periculoasă din punctul 3:



          6.4.3 Dimensionarea reazemului



- Fisura cea mai periculoasă din punctul 1:





- Fisura cea mai periculoasă din punctul 2:



- Fisura cea mai periculoasă din punctul 3:



          6.4.4 Dimensionarea reazemului



- Fisura cea mai periculoasă din punctul 1:



- Fisura cea mai periculoasă din punctul 2:



          6.5 Verificarea la starea limită de fisurare




ETAPA VII. Planşee casetă


Fac parte din categoria planşeelor pe reţele de grinzi şi se caracterizează prin aceea că grinzile după cele 2 direcţii au aceeaşi lăţime şi înălţime a secţiunii.

Dacă grinzile sunt distribuite oblic faţă de contur, planşeul se numeşte reţele iar dacă grinzile sunt rezemate paralel cu lăţimile conturului de reazeme se numeşte planşeu casetat.

Sunt indicate a se folosi atunci când raportul laturilor încăperii este<1.5. Distribuţia grinzilor se face astfel încât raportul   să fie cât mai aproape de 1.

Interaxul grinzilor este cuprins în intervalul , planşeul fiind cu atât mai estetic cu cât interaxul este mai mic.

Placa planşeului se calculează în domeniul elastic şi deoarece, se armează după 2 direcţii. Pentru calculul momentelor încovoietoare maxime şi minime din câmpuri placa se consideră încărcată pe toată suprafaţa ei cu sarcina uniform distribuită iar sarcina acţionează în şah.

Placa se consideră simplu rezemată pe conturul exterior şi încastrată pe reazeme care sunt date de reţeaua de grinzi.

Fiecare ochi de placă rezultă cu tipul de rezemare din figură:



4


5


5


4



6


6




6


6



4


5


5


4












Reţeaua de grinzi


Se calculează tot în domeniul elastic, considerându-se simplu rezemate la capete şi încărcate cu forţe concentrate la noduri care sunt date de reţeaua de grinzi.

Într-un nod interior i al reţelei acţionează forţa concentrată care este formată din încărcarea transmisă de placă şi pentru simplificarea calculelor (tot ca forţă concentrată) greutatea proprie celor 2 grinzi aferentă nodului i.

Forţa P se împarte în şi care reprezintă fracţiunea din forţa totală ce revine celor 2 grinzi după direcţiile 1 şi 2.




Calculul plăcii planşeului casetat


          7.1 Stabilirea elementelor geometrice ale planşeului



          7.2 Predimensionarea grinzilor



       7.3 Calculul încărcărilor



Nr.

Denumire încărcare

Valori normate

n

Valori de calcul

1.

Greutate proprie placă

175

1.1

192.5

2.

Greutate proprie pardoseală

85

1.3

110.5

3.

Greutate tencuială

21

1.3

27.3

4.

Plăci mozaicate

100

1.3

130


Total încărcări permanente


5.

Încărcări utile

1.2


Total încărcări




       7.3 Calculul încărcărilor


Panourile se consideră încastrate pe reazemele intermediare şi simplu rezemate pe contur. Pe suprafaţa tuturor panourilor se aplică o încărcare convenţională dirijată de sus în jos cu valoarea .

Panourile se consideră simplu rezemate pe tot conturul lor şi încărcate cu .







      

7.4.1 Calculul momentelor încovoietoare maxime şi minime din câmp



       7.4.2 Calculul momentelor pe reazeme

 


       7.5 Calculul la starea limită de rezistenţă la acţiunea momentului încovoietor



Armarea cu STNB




     

7.5.2 Armarea reazemelor


Armare cu STNB



























2




                                                                       



                                  c                                  d                                  c

                                          



                                           




                                                                        

                   4                                       5                                       5                                         4

                                  a                     b        a


                                            

                                                                                                                                                       1


        







1




                                                                                      

       5        6        6        5


                                  f                                  d                                   f

                                             



                                           




                                                                                   

                   4                                       5                                       5                                         4

                                  e                     b        e

                                                                                                       


                                            

                                                                                                                                                       2


        






ETAPA VIII. Calculul grinzilor planşeului casetat


          8.1 Stabilirea elementelor geometrice


       


          8.2 Calculul încărcărilor


- încărcări normate:

- încărcări de calcul


       8.3 Calculul static



C      D      C                                            C                  D


               

A       1       3       1                        


B       2       4       2                                  


A       1       3       1                                 


                                                                                   


                

A                                  

                

B                                   





-grinda :



- grinda :



- grinda :



- grinda :






       8.4    Calculul la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale

       8.4.1 Stabilirea a grinzilor planşeului casetat


       8.4.2 Dimensionarea grinzii :


       8.4.3 Dimensionarea grinzii :













       8.4.4 Dimensionarea grinzii :

       8.4.5 Dimensionarea grinzii :



Armarea grinzii :





                               


       

       

                     OB37


                                                  

                                                                                                    


                             

       

                                                                       

                                                                                      

                             

                             




Armarea grinzii :





                               


       

       

                     OB37


                                                  

                                                                                                    


                             

       

                                                                       

                                                                                      

                             

                             












Armarea grinzii :





                               


       

       

                     OB37


                                                  

                                                                                                    


                             

       

                                                                       

                                                                                      

                             




   Armarea grinzii :





                               


       

       

                     OB37